G7 își arată unitatea și menține presiunea asupra lui Putin. Joe Biden: Trebuie să rămânem uniți
„Trebuie să rămânem uniți, pentru că Putin se aștepta, din start, ca la summitul G7 sau cel NATO, să apară diviziuni într-un fel sau altul. Dar nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla”, a insistat el, duminică, înainte de o întrevedere cu cancelarul german Olaf Scholz.
Ordinea de zi a summitului G7, care se desfășoară până marți la Castelul Elmau, nu duce lipsă de subiecte fierbinți, dar „este vorba înainte de toate de a transmite un mesaj: unitate împotriva Moscovei” și „solidaritate împotriva lui Putin”, analizează „Le Soir”.
Un mesaj cu atât mai arzător cu cât președintele rus își sporește provocările: duminică dimineața, cu câteva ore înainte de deschiderea G7, rachetele rusești au lovit un complex rezidențial de lângă Kiev, ucigând o persoană și rănind mai multe, inclusiv o fetiţă de 7 ani.
Acest atac, „primul care a vizat capitala Ucrainei după trei săptămâni, a avariat și o grădiniță”, în timp ce „o altă salvă de rachete a lovit Cerkasî, un oraș la sud-est de Kiev, care nu mai fusese niciodată atacat”, relatează Radio Europa Liberă-Radio Liberty (RFE-RL). Atentatele au fost etichetate ca fiind „barbare” de către Joe Biden.
Noi sancțiuni împotriva lui Putin
Dincolo de apelurile la unitate, liderii G7 speră să cadă de acord în zilele următoare asupra unor noi sancțiuni menite să slăbească economia rusă și să îl împiedice pe Putin să finanțeze efortul de război. Prima a fost anunțată de președintele american chiar înainte de începerea summitului: interzicerea importurilor de aur rusesc.
„Rusia este o țară majoră producătoare de aur, ale cărei exporturi au reprezentat aproape 15 miliarde de euro în 2021, 5% din piața mondială”, explică Radio-Canada. „Nouăzeci la sută din aceste exporturi sunt direcționate către țările G7 și, în mare parte, către Marea Britanie”. Guvernul britanic a insistat că măsura ar avea „un impact uriaș asupra capacității lui Putin de a strânge fonduri”, precizează presa canadiană.
Interdicția ar afecta doar aurul nou extras și nu aurul care circulă deja pe piață. Dar, potrivit analiștilor chestionați de „The Wall Street Journal”, „interdicția ar putea duce la creșterea prețurilor pentru această valoare-refugiu, care au scăzut în acest trimestru din cauza ratelor dobânzilor mai mari și a dolarului în creștere”.
G7 a luat în vedere și introducerea unui plafon pentru prețurile petrolului rusesc
G7 lucrează, de asemenea, la un plafon pentru prețurile petrolului rusesc, o măsură care ar putea „limita beneficiul mașinii de război a Kremlinului de pe urma creșterii vertiginoase a prețurilor petrolului brut, atenuând în același timp impactul creșterii prețurilor energiei asupra economiilor occidentale”, notează „Financial Times”.
Dar o astfel de măsură, foarte complex de implementat, necesită colaborare internațională dincolo de granițele G7, de unde și invitația adresată Indiei, Africii de Sud, Indoneziei, Senegalului și Argentinei, care vor participa luni la summit.
Impactul sancțiunilor impuse Federației Ruse
Rezultatul sancțiunilor adoptate până acum este mixt, subliniază „El País”. „Rusia suferă, cu o recesiune de 10% așteptată pentru 2022 și o rată a inflației de 17%”, dar „mulți indicatori indică o stabilizare a impactului războiului”. „În plus, sancțiunile la petrol nu au determinat scăderea veniturilor Moscovei, datorită creșterii prețului produsului și reorientării exporturilor”, în special către India și China, notează cotidianul de la Madrid.
CNBC este de acord cu această analiză, observând că „în ciuda sancțiunilor fără precedent impuse Kremlinului, rubla este la cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani, după prăbușirea din februarie”. Moneda rusă este chiar „atât de puternică, încât banca centrală a Rusiei ia măsuri agresive pentru a o slăbi, ca nu cumva exporturile să devină mai puțin competitive”.
Rusia ar trebui să monopolizeze conversațiile până marți, dar G7 nu își uită celălalt Nemesis: China. Duminică după-amiază, șefii de stat și de guvern „au anunțat un nou program de investiții în infrastructură, cu scopul de a mobiliza 600 de miliarde de dolari în finanțare publică și privată până în 2027”, relatează „Washington Post”.
Acest plic – la care SUA ar contribui cu până la 200 de miliarde de dolari – ar fi dedicat „îmbunătățirii infrastructurilor de sănătate, comunicații și producție de energie în țările în curs de dezvoltare”, adaugă cotidianul. Obiectivul este de a oferi o alternativă la „Noile Drumuri ale Mătăsii”, programul masiv de investiții al Beijingului în țările în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină, scrie Courrier International.
