Fraudele pe Net produc victime colaterale

suportat consecintele acestui fenomen. Au de suferit cumparatorii care vor sa achizitioneze bunuri de pe site-urile straine care refuza din start platile cu card din tara noastra, cu toate ca mediul bancar romanesc neaga acest lucru. Totusi, in conditiile in care site-urile occidentale isi perfectioneaza sistemele de protectie, fraudele in care sunt utilizate carduri bancare furate sau falsificate sunt din ce in ce mai rare, spun specialistii din cadrul Inspectoratului General al Politiei.Pe de

suportat consecintele acestui fenomen. Au de suferit cumparatorii care vor sa achizitioneze bunuri de pe site-urile straine care refuza din start platile cu card din tara noastra, cu toate ca mediul bancar romanesc neaga acest lucru. Totusi, in conditiile in care site-urile occidentale isi perfectioneaza sistemele de protectie, fraudele in care sunt utilizate carduri bancare furate sau falsificate sunt din ce in ce mai rare, spun specialistii din cadrul Inspectoratului General al Politiei.Pe de alta parte, magazinele virtuale locale sunt extrem de reticente fata de platile online. Recent, Romcard a creat un sistem (Secure Code) prin care utilizatorul de card, banca si comerciantul sunt asigurati ca plata pe Internet se face fara probleme. Deocamdata, la acest sistem au aderat trei banci romanesti: Banca Comerciala Romana, Raiffeisen Bank si Banca Ion tiriac. „Marea noutate a Secure Code consta in aceea ca romanii vor putea plati online cu carti de debit”, afirma Sergiu Cone, analist financiar la www.no-cash.ro.Pana acum, o solutie de compromis a fost emiterea de catre anumite banci romanesti a unor carduri virtuale. Acestea se incarca cu suma care trebuie platita comerciantului, pentru a diminua riscul utilizatorului. Un exemplu este cardul Taifun emis de Banc Post.Sistemul de securitate pus la punct de Romcard, in colaborare cu Visa si Master Card, nu rezolva, totusi, problema tranzactiilor facute intre persoane fizice. Or, licitatiile frauduloase reprezinta 50% din infractiunile raportate pe portalul www.efrauda.ro. Acest site a fost creat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei cu scopul de a scurta drumul dintre reclamantii fraudelor si autoritatile romane. Daca inainte sesizarea facuta de victima unei infractiuni pe Internet ajungea la autoritatile competente in trei-patru saptamani, acum plangerile inregistrate pe e-frauda.ro sunt „redistribuite” imediat catre Directia de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog sau la Parchetul Curtii Supreme de Justitie.Practic, birocratia este mai redusa. Aceasta nu inseamna automat ca infractorii cibernetici vor avea viata mai grea. Deocamdata, inca se mai fac bani buni din false comenzi online sau licitatii frauduloase. Doar in 2003, pagubele virtuale totale depasesc jumatate de milion de dolari, conform Directiei de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog (DCCOA) din cadrul Inspectoratului General al Politiei.”In realitate este vorba, probabil, de mult mai mult. Dar multi nu anunta autoritatile, mai ales daca e vorba despre o suma nu prea mare”, spun ofiterii serviciului specializat din cadrul DCCOA. A face o inselatorie virtuala de o valoare cat mai mica (cel mult 5.000 de dolari) este unul din secretele infractorilor cibernetici din Romania, explica un tanar care a licitat un produs pe care nu il detinea. Pentru a nu trezi suspiciunea cumparatorului, cei care fac infractiuni pe Internet pretind la inceput doar un avans pentru produsul licitat. Cumparatorul trimite mult mai usor unui vanzator necunoscut o parte din suma solicitata decat toti banii. Dupa ce trimite avansul, fie nu mai trimite nimic, fie primeste un fals (daca obiectul tranzactiei reprezinta, de exemplu, un ceas). Pentru situatia in care site-ul de licitatii refuza sa intermedieze tranzactii in care sunt implicati romani (Ebay.com, de exemplu), infractorii au gasit o solutie: deruteaza cumparatorul, creandu-i senzatia ca bunul este licitat de un ofertant dintr-o tara mai sigura, precum Canada, acolo unde romanul are un „partener”. Majoritatea reclamatiilor vin din strainatate. Cel mai adesea, pagubitii sunt din Statele Unite, dar si din Canada, Australia ori Noua Zeelanda. „Cei de acolo au o alta educatie si sunt ceva mai creduli. De aceea cad usor in plasa, mai ales cand vine vorba de comertul prin intermediul magazinelor virtuale”, afirma politistii. Infractorii opereaza de obicei in retele, organizate pe trei niveluri: creierele, care se ocupa de partea tehnica; cei care racoleaza „fraierii”; si cei mai multi, care ridica banii de la banca sau de la posta, cu actele lor de identitate sau cu documente furate ori falsificate.Legendele despre infractorii romani merg pana acolo incat se spune ca un roman a scos la vanzare un avion, pe care, evident, nu il detinea. Pentru ca cel interesat a spus ca-i da banii doar cand primeste aparatul de zbor, romanul a cerut bani de cherosen. Pe care i-a primit. Introducerea sistemului Secure Code si simplificarea birocratiei prin aparitia efrauda.ro sunt pasi catre eliminarea franelor comertului electronic din si inspre Romania. Probabil ca, in timp, utilizatorii si comerciantii vor putea spune si ei ceea ce sustin acum bancile romanesti: „no problem”.