Fraudă în numele DNSC și al operatorilor de telefonie mobilă. Cum funcționează înșelăciunea prin telefon
SURSA FOTO: Dreamstime - frauda, sms, scam, phishing
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei noi metode de fraudă telefonică. Infractorii se dau drept angajați ai operatorilor de telefonie mobilă, apoi contactează din nou victimele pretinzând că reprezintă DNSC. Scopul este obținerea datelor personale, a informațiilor bancare și a codurilor de autentificare primite prin SMS.
O nouă metodă de fraudă telefonică folosește identitatea operatorilor de telefonie și a DNSC
Directoratul Național de Securitate Cibernetică a transmis un avertisment privind o nouă schemă de înșelătorie prin telefon.
Atacatorii folosesc identitatea unor companii de telefonie mobilă și a instituției pentru a câștiga încrederea persoanelor contactate.
Potrivit DNSC, frauda presupune mai multe apeluri succesive, fiecare având un rol în manipularea victimei.
Inițial, persoana vizată este sunată de cineva care pretinde că reprezintă un operator de telefonie mobilă.
Interlocutorul invocă necesitatea prelungirii contractului sau actualizării datelor personale.
Sub acest pretext, solicită informații despre titularul abonamentului și coduri de verificare primite prin SMS.
Aceste coduri sunt prezentate ca fiind necesare pentru presupuse cereri de activare a unei semnături electronice.
Escrocii revin cu un al doilea apel și pretind că sunt angajați ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică
La scurt timp după primul apel, victima este contactată din nou.
De această dată, interlocutorul susține că lucrează pentru Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
Acesta afirmă că instituția ar fi identificat o tentativă de fraudă, un furt de date sau activarea neautorizată a unei semnături electronice.
Practic, infractorii folosesc chiar situația creată prin primul apel pentru a face al doilea contact mai credibil.
Pentru a părea reprezentanți ai unei instituții oficiale, aceștia oferă nume complete și presupuse coduri de angajat.
În unele cazuri, sunt utilizate numere de legitimație inventate și chiar o așa-numită „parolă a convorbirii”.
Aceasta ar trebui, potrivit explicațiilor oferite victimei, să confirme identitatea unei persoane care va suna ulterior. Toate aceste elemente fac parte din scenariul de fraudă.
Atacatorii încearcă să afle la ce bănci au românii conturi și câți bani dețin
După câștigarea încrederii victimei, discuția este direcționată către obținerea unor informații financiare sensibile.
Escrocii întreabă la ce bănci are persoana respectivă conturi și dacă deține credite sau economii.
De asemenea, solicită informații despre veniturile lunare și soldurile aproximative ale conturilor.
Atacatorii pot cere și codul numeric personal, fotografii ale actului de identitate sau coduri de autentificare primite prin SMS.
Toate aceste solicitări sunt prezentate sub pretextul verificării unei presupuse fraude sau al protejării datelor personale.
DNSC subliniază însă că instituția nu desfășoară astfel de verificări prin apeluri telefonice nesolicitate.
„DNSC NU solicită prin telefon date bancare, solduri, venituri, coduri de autentificare sau fotografii ale actelor de identitate și nu monitorizează apelurile sau mesajele utilizatorilor pentru identificarea «activității suspecte»”, precizează instituția.
Cum pot evita românii o fraudă telefonică
Specialiștii în securitate cibernetică ai DNSC recomandă populației să nu divulge informații personale sau financiare în urma unor apeluri nesolicitate.
Nicio persoană necunoscută nu ar trebui să primească fotografii ori copii ale documentelor de identitate.
De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu instaleze aplicații și să nu acceseze linkuri la solicitarea unor interlocutori necunoscuți.
Dacă cineva pretinde că sună din partea unei instituții sau companii, conversația trebuie întreruptă atunci când apar suspiciuni.
Verificarea se face ulterior, prin contactarea directă a organizației folosind datele sale oficiale.
Această măsură este importantă mai ales atunci când apelantul invocă o situație urgentă și solicită informații confidențiale.
Ce trebuie să facă persoanele care au oferit deja date bancare sau coduri SMS
DNSC recomandă reacția imediată în situațiile în care o persoană a transmis informații sensibile unor posibili escroci.
Primul pas este contactarea băncii, în special dacă au fost divulgate date despre conturi sau coduri de autentificare.
Persoanele afectate trebuie să sesizeze și autoritățile competente.
Aceleași recomandări se aplică atunci când există suspiciuni privind utilizarea neautorizată a datelor personale.
Reprezentanții DNSC atrag atenția că o presupusă alertă de securitate trebuie verificată întotdeauna prin canalele oficiale ale instituției care ar fi emis-o.
Simplul fapt că un apelant cunoaște numele victimei sau prezintă un cod de angajat nu reprezintă o dovadă că acesta lucrează pentru organizația invocată.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.