Fondurile europene, în pericol? Parlamentul European ar dori condiționarea lor de respectarea statului de drept.

Iar România a primit numeroase critici de la Bruxelles cu privire la eșecul reformelor pe Justiție, având încă în vigoare monitorizarea MCV.

Fondurile europene, în pericol? PNRR-ul, evaluat îndeaproape

Patru din cinci europeni cred că Uniunea Europeană ar trebui să acorde fonduri numai statelor membre care respectă statul de drept și valorile democratice, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European.

Potrivit sondajului, 53% dintre cetățenii UE (58% în România) sunt pe deplin de acord că trebuie să existe un control eficace, iar alți 32% (29% în România) tind să fie de acord.

Numai 8% dintre respondenți, în medie, la nivelul UE, nu împărtășesc această opinie.

Aceasta este o poziție împărtășită de Parlamentul European, care evaluează în prezent îndeaproape planurile naționale de redresare economică împreună cu Comisia Europeană, pentru a se asigura că aceste fonduri sunt utilizate în conformitate cu obiectivele unei societăți europene mai ecologice, mai digitalizate și mai reziliente.

”Poziția Parlamentului European a fost una clară”

”Poziția Parlamentului European a fost una clară, și anume că fondurile UE de redresare nu trebuie să ajungă la guverne care nu respectă valorile democratice fundamentale sau nu susțin statul de drept.

Acest sondaj confirmă faptul că o majoritate covârșitoare a cetățenilor UE sunt de acord cu această poziție. Cine subminează în mod constant valorile UE nu ar trebui să se aștepte să primească fonduri UE”, a spus președintele Parlamentului European, David Sassoli, potrivit digi24.ro.

Potrivit sondajului, cetățenii europeni evaluează pozitiv premisa programului de redresare al Uniunii Europene în valoare de 800 miliarde de euro: 60% dintre respondenți cred că proiectele NextGenerationEU vor ajuta țara lor să depășească efectele negative economice și sociale cauzate de pandemia de coronavirus. 59% dintre cetățeni afirmă, de asemenea, că programul va ajuta țara lor să fie mai bine pregătită pentru provocările viitoare.

În acest context, sondajul arată, de asemenea, că 53% dintre cetățenii europeni (65% dintre români) au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, doar 19% (13% în România) având o imagine destul de negativă sau foarte negativă.

Îngrijorări cu privire la guvernele naționale

Cu toate acestea, rezultatele sondajului sugerează îngrijorări într-o serie de țări ale UE cu privire la modul în care guvernele naționale vor utiliza efectiv aceste fonduri suplimentare ale UE.

În timp ce, în medie, 45% dintre cetățenii UE (34% în România) au încredere în guvernele lor naționale în această privință, 41% dintre respondenți (56% în România) își exprimă îndoiala, indicând diferențe semnificative în UE în ceea ce privește nivelurile de încredere în propriile guverne.

Întrebați care sunt chestiunile pe care Parlamentul European ar trebui să le urmărească ca priorități politice, respondenții au vorbit despre acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, menționate de 43% dintre cetățeni.

Sondajul a fost realizat pentru Parlamentul European

Alte priorități avute în vedere de respondenți (care corespund priorităților Parlamentului pentru redresarea post-pandemică) sunt măsurile de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale (32%), sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă, precum și combaterea terorismului (ambele cu 31%).

Sănătatea publică, precum și migrația și azilul se află împreună pe a patra poziție, cu 27% fiecare. Cetățenii din Ungaria și Polonia plasează „democrația și statul de drept” ca priorități pentru Parlament (locul al doilea în Polonia, al treilea în Ungaria), în timp ce, în medie la nivel UE, acest aspect se situează pe locul al optulea.

Sondajul a fost realizat pentru Parlamentul European de către Ipsos European Public Affairs în perioada 17-25 august 2021, online, cu 26.459 de respondenți cu vârsta de 15 ani și peste, în toate cele 27 de state membre.

Sursă foto: Dreamstime.