FMI avertizează. Ce trebuie să facă Ucraina pentru a-şi asigura 1,2 miliarde de euro de la UE

Ununea Europeană vine în ajutorul țărilor membre cu sume de bani destinate relansării economice. Totuși, în cazul Ucrainei situația este mai dificilă. Anunțul vine din parte șefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

Potrivit acestuia, Ucraina trebuie să colaboreze ‘constructiv’ cu Fondul Monetar Internaţional pentru a-şi asigura 1,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agerpres.

Ameninţările la adresa independenţei autorităţilor judiciare şi de ordine publică ucrainene au îngreunat acordul în valoare de cinci miliarde de dolari cu FMI, necesar Ucrainei pentru a face faţă problemelor economice create de criza coronavirusului. Partenerii occidentali ai Kievului sunt îngrijoraţi de progresul reformelor.

‘Suntem gata să acordăm asistenţă macro-financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a contribui la limitarea căderii economice provocate de coronavirus’, a afirmat Borrell într-o vizită la Kiev. ‘Iar Ucraina trebuie să se angajeze constructiv şi cu Fondul Monetar Internaţional şi faţă de condiţiile privind statul de drept legate de acest ajutor’, a adăugat el.

Totodată, adjunctul şefului cancelariei preşedintelui Volodimir Zelenski a declarat că acţionează pentru îndeplinirea condiţiilor FMI şi speră să poarte un dialog online cu misiunea Fondului.

Scăpăm de vize?

Întrebat dacă este posibil să fie periclitat regimul fără vize pentru ucraineni, Borrell a răspuns că după ultima revizuire, în iulie, UE a ajuns la concluzia că Ucraina îndeplineşte în continuare criteriile necesare. El a precizat însă că este nevoie de asigurarea ‘independenţei, eficienţei şi durabilităţii cadrului instituţional anticorupţie’ şi trebuie evitată ‘politizarea activităţii tuturor instituţiilor implicate în aplicarea legii’.

În același timp, criticile la adresa procedurii de selecţie a noului procuror anticorupţie din Ucraina l-au determinat pe un membru al comisiei de politică externă a Parlamentului European să pună la îndoială libertatea de circulaţie a ucrainenilor în UE, fără vize.

Occidentul a sprijinit financiar şi diplomatic Ucraina după protestele Maidan din 2014, care l-au răsturnat de la putere pe preşedintele Viktor Ianukovici, susţinut de Moscova, şi după ce Rusia a anexat în acelaşi an peninsula Crimeea.