Florin Cîțu afirmă că, în lipsa reformelor, guvernele post-2021 dau vina pe moștenirea trecutului
Fostul premier Florin Cîțu acuză guvernele din ultimii ani că folosesc „moștenirea grea” drept pretext pentru lipsa reformelor, în timp ce amână schimbările promise și cresc taxele, afectând astfel economia României.
Într-o postare acidă pe Facebook, Cîțu susține că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost negociat și aprobat cu unul dintre cele mai bune calificative din partea Comisiei Europene, iar criticile recente privind acest plan sunt doar o modalitate de a evita asumarea responsabilității.
PNRR-ul României, recunoscut printre cele mai bine evaluate planuri europene
Florin Cîțu consideră că PNRR-ul României a fost unul dintre cele mai bine evaluate planuri din UE și susține că, în loc să facă reforme, guvernele recente dau vina pe moștenire, deși accesarea fondurilor europene presupune mereu condiționalități clare.
„Când nu vrei sau nu știi să faci reforme, spui că problema e moștenirea. Așa s-a ajuns ca toate guvernele din 2022 încoace să invoce același pretext: PNRR-ul a fost negociat prost”, afirmă Cîțu.
Fostul premier subliniază că Uniunea Europeană nu acceptă finanțări fără condiționalități și că reformele sunt esențiale pentru accesarea fondurilor europene.
Cîțu amintește că, la momentul evaluării, PNRR-ul României a primit scoruri maxime din partea Comisiei Europene, cu excepția unei singure componente, cea a costurilor.
„În loc să implementeze ceea ce au promis, autoritățile aleg să crească taxele și să amâne reformele, transferând responsabilitatea către trecut. Este o formă clasică de evitare a asumării – cu costuri economice și instituționale reale”, a mai scris acesta.
Fostul premier adaugă că, între „profesioniștii” locali care evită reformele și partenerii europeni care au validat planul ambițios al României, el alege să aibă încredere în cei din urmă.
Mesaj tranșant către guvernanți: „Poate ar fi mai decent să tăceți”
Cîțu afirmă că, după 2021, guvernele doar au consumat rezultatele și fondurile obținute anterior, fără reforme și cu taxe mai mari.
„În ultimii patru ani, guvernele au trăit din moștenirea anului 2021: PNRR, fonduri europene aprobate, programul Anghel Saligny, IMM Invest, conectarea caselor de marcat la ANAF, e-Factura, creștere economică solidă, taxe reduse, deficit bugetar și cheltuieli bugetare în scădere, împrumuturi și dobânzi la minime istorice.
Tot ce a urmat a fost consum fără reformă, populism fără asumare și taxe mai mari peste o economie fragilizată”, scrie Cîțu.
Florin Cîțu își încheie mesajul cu un îndemn direct adresat actualei guvernări: „În loc să vă dați cu părerea despre ce s-a făcut ‘prost’ înainte, poate ar fi mai decent să tăceți. Și da, cu plăcere.”
Postarea integrală a lui Florin Cîțu
„Când nu vrei sau nu știi să faci reforme, spui că problema e moștenirea. Așa s-a ajuns ca toate guvernele din 2022 încoace să invoce același pretext: PNRR-ul a fost negociat prost.
În esență, li s-ar fi părut acceptabil doar un plan care oferea fonduri fără nicio condiționalitate. Doar că Uniunea Europeană nu funcționează pe astfel de premise. Reformele sunt parte integrantă din orice plan serios de redresare.În realitate, Planul Național de Redresare și Reziliență al României a primit, la momentul evaluării, unul dintre cele mai bune calificative din partea Comisiei Europene – maxim pe toate componentele, cu excepția uneia legate de costuri.
Astăzi, în loc să implementeze ceea ce au promis, autoritățile aleg să crească taxele și să amâne reformele, transferând responsabilitatea către trecut. Este o formă clasică de evitare a asumării – cu costuri economice și instituționale reale.
Între „profesioniștii” locali care fug de reforme și partenerii europeni care au validat un plan ambițios (chiar dacă la implementare au mai inchis ochii),aleg să am încredere în cei din urmă.
P.S. În ultimii patru ani, guvernele au trăit din moștenirea anului 2021. PNRR, fonduri europene aprobate, programul Anghel Saligny, IMM Invest, conectarea caselor de marcat la ANAF, e-Factura, creștere economică solidă, taxe reduse, deficit bugetar în scădere, cheltuieli bugetare în scădere, împrumuturi în scădere, dobânzi la minime istorice.
Tot ce a urmat a fost consum fără reformă, populism fără asumare și taxe mai mari peste o economie fragilizată.
Așa că, în loc să vă dați cu părerea despre ce s-a făcut „prost” înainte, poate ar fi mai decent să tăceți. Și da, cu plăcere.”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.
