Institutiilor publice nu li se mai pot bloca conturile, devenind astfel imposibila paralizarea activitatii, cum de cateva ori era cat pe ce sa se intample. Si nici banii nu mai pot fi deturnati, in sensul folosirii lor la plata daunelor in loc de destinatia initiala. Cat despre cealalta parte, cea careia i se cuvin daune, aceasta are de acum o cale „rapida si eficienta de recuperare a banilor”.
De cealalta parte a gardului, situatia se vede cu totul altfel. Pentru avocatul Doru Bajan, ordonanta interzice infiintarea popririi asupra sumelor banesti apartinand institutiilor publice, singura modalitate ramanand executarea silita a bunurilor imobile si mobile. Numai ca, ministerele nu sunt proprietarele imobilelor in care isi desfasoara activitatea, acestea apartinand domeniului public al statului. Prin urmare, nici un creditor nu poate obtine scoaterea la vanzare a sediului Ministerului Muncii, de exemplu. Prin excludere, mai ramane o cale. Executarea silita a birourilor, masinilor si computerelor din dotarea institutiilor statului. Asa ceva nu s-a intamplat niciodata.
Mai departe, ordonanta prevede ca institutiile publice platesc daune numai in limita creditelor bugetare si a destinatiilor aprobate conform Legii bugetului de stat pe anul 2002. Suma prevazuta in acest scop, la capitolul „despagubiri civile, precum si cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din actiuni in reprezentarea intereselor statului, potrivit dispozitiilor legale”, este de 849,974 miliarde lei. Acesti bani se impart pe institutiile publice existente, care nu pot plati daune mai mari decat banii pe care ii au la dispozitie, chiar daca instantele judecatoresti decid altfel. „Instantele vor putea sa oblige statul la despagubiri, dar executarea hotararilor respective este cenzurata de Ordonanta nr. 22/2002, prin sumele modice stabilite de legile bugetare anuale si prin alocarea diferentiata pe institutii publice, de natura sa faca imposibila plata titlurilor executorii prin absenta resurselor financiare legal alocate”, sustine Doru Bajan. Executarea creantelor nu se va mai face la valoarea lor reala, in ecuatie intervenind inflatia, iar ordinea platilor va putea fi stabilita pe criterii subiective de afinitate politica sau comision, creditorul neavand nici un control in legatura cu ordinea de preferinta de plata a creantei sale. Punctul sau de vedere asupra reglementarii in discutie este impartasit si de Gabriel Biris, tax manager la firma de consultanta Haarman, Hemmelrath & Partner. Cu o rezerva insa. Reactualizarea sumelor datorate de stat poate fi ceruta in instanta.