Este normal acum să se spună că uriașul colos european și asiatic a dorit mereu și răul României, orice gest de opunere la pretențiile Kremlinului fiind declarat act de vitejie de către savanții contemporani. A făcut carieră combaterea ideilor geografului Emil Borisovici Valev, cel ce dorea transformarea României socialiste într-un stat predominant agrar, doar ceva industrie pentru prelucrarea petrolului fiind potrivită pentru regiune.

Informația este rostogolită prin cărțile științifice de Istorie, prin manuale și nici uriașul spațiu virtual n-a fost uitat. Au fost adevărați eroi liderii comuniști de la București pentru gestul lor de eroism patriotic din 1964. Este interesant că nici măcar la nivelul anului 2021 savanții n-au citit cu atenție rândurile zisului Plan Valev și traducerea datează chiar din anul 1964.

Astăzi este accesibilă în format electronic pentru orice cititor de pe planetă, dar legenda patriotismului se menține și este amplificată de fiecare scriitor dotat cu un computer. Geograful sovietic a scris că trebuie să se facă în mod deosebit industrializarea acestei regiuni de la Dunărea de Jos. A scris negru pe alb că trebuie să se dezvolte industria constructoare de mașini, cea care urma să aibă drept bază combinatul metalurgic de la Galați, proiectat pentru livrarea a patru milioane de tone de oțel pe an. Era un gigant în raport cu resursele României.

Valev mai precizează că trebuie să fie folosit oțelul în asamblarea de vapoare în același oraș dunărean, metalul greu fiind dificil de transportat la distanțe mari. Contau foarte mult pentru economia socialistă fabricile de produse chimice pe bază de petrol și sare. Nu era uitat cimentul, cel ce genera uriașe consumuri de energie electrică. Celuloza era un alt material interesant pentru societate. Electrificarea uzinelor era esențială în concepția savantului de la Moscova. Considera că ridicarea hidrocentralei de la Porțile de Fier este cea mai bună dovadă că granițele nu trebuie să fie obstacole în calea dezvoltării economice și colaborarea româno – iugoslavă era dată ca exemplu. Era de dorit ridicarea altor centrale pe Dunăre prin colaborare cu Bulgaria și chiar cu Uniunea Sovietică. Totuși, savantul de origine bulgară se întreba dacă merită să fie inundate suprafețe agricole imense, cele două state mici neavând teritoriile pustii ale gigantului comunist.

Hidrocentrala de la Porțile de Fier a fost un model de colaborare și cantitățile de energie electrică au ajutat la dezvoltarea economică și la o poluare mai redusă în România. Era normal ca specialistul sovietic să fie încântat de această acțiune economică prin care lagărul socialist se punea în mișcare. Cercetătorul din Moscova nu putea să publice informația conform căreia forțele de grăniceri erau controlate de temutele poliții politice și că se folosea muniție de război împotriva celor ce încercau să scape din paradisul terestru inventat de Lenin.

Nu s-a scris un rând de rău despre România socialistă și omul, torturat de autoritățile comuniste, a rămas în continuare profesor universitar. Dacă ar fi scris ceva greșit, ar fi vizitat un frumos loc de detenție.