Facturi energie 2025. Ministrul Bogdan Ivan anunță cum pot scădea facturile: Am prezentat 5 măsuri concrete
SURSA FOTO: Dreamstime
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat recent un pachet de cinci măsuri menite să reducă prețul energiei electrice pentru consumatorii români, vizând atât creșterea transparenței și a eficienței pieței, cât și implementarea unor tarife dinamice și mecanisme de achiziție care să scadă costurile pentru toți utilizatorii. În paralel, oficialul a precizat că negocierile la nivel european continuă pentru prelungirea funcționării centralelor pe cărbune până în 2030, măsură menită să stabilizeze prețurile și să ofere timp pentru dezvoltarea surselor de energie noi.
Cinci măsuri pentru reducerea prețului energiei
Bogdan Ivan a prezentat recent cinci măsuri concrete menite să reducă prețul energiei electrice pentru români. Printre acestea se numără operaționalizarea mecanismului Market Maker, care presupune selectarea unui operator responsabil cu asigurarea lichidității pe piața de energie, stimularea cererii și a ofertei, facilitarea tranzacțiilor pe termen lung și, implicit, o scădere constantă a prețurilor.
De asemenea, Bogdan Ivan a subliniat necesitatea creșterii transparenței și a reducerii riscurilor prin solicitarea de garanții ferme în toate tranzacțiile cu energie. Totodată, el a propus introducerea tarifelor dinamice și diferențiate pe intervale de consum, menite să recompenseze consumatorii care utilizează energia în perioadele în care aceasta este mai ieftină.
O altă măsură vizează scăderea prețurilor de achiziție a energiei pentru propriul consum al operatorilor de distribuție, prin crearea unui mecanism unic de achiziție. Bogdan Ivan a explicat că acest cost reprezintă aproape 25% din prețul total al energiei pentru consumatori, astfel încât implementarea mecanismului ar urma să reducă tarifele de distribuție pentru toți.
”1. operaționalizarea mecanismului Market Maker: selectarea unui operator care să asigure lichiditatea în piața de energie, prin stimularea cererii și a ofertei, facilitând tranzacțiile pe termen lung și determinând astfel o scădere constantă a prețului;
2. creșterea transparenței și scăderea riscurilor în piața de energie, prin solicitarea de garanții ferme în toate tranzacțiile cu energie;
3. introducerea tarifelor dinamice și diferențiate pe intervale de consum, care să recompenseze cu prețuri mici consumatorii responsabili, care utilizează energia în intervalele în care este cea mai ieftină;
4. scăderea prețurilor de achiziție a energiei pentru propriul consum al operatorilor de distribuție prin crearea unui mecanism unic de achiziție – acest cost de achiziție al distribuitorilor reprezintă aproape 25% din costul total al energiei pentru consumatori, deci implementarea mecanismului va aduce tarife de distribuție mai mici pentru toți consumatorii;
5. integrarea tuturor programelor de eficiență energetică sub o coordonare unică, eficientă, care să fie asigurată de Ministerul Energiei”, spune ministrul pe Facebook.

Centralele pe cărbune ar putea funcționa până în 2030
În plus, el a evidențiat integrarea tuturor programelor de eficiență energetică sub o coordonare unică, care va fi asigurată de Ministerul Energiei. În paralel, negocierile la nivel european vor continua pentru prelungirea funcționării centralelor pe cărbune până în 2030, măsură menită să tempereze creșterile de preț și să ofere timp pentru dezvoltarea proiectelor noi de producție.
”În paralel, vom continua negocierile la nivel european pentru prelungirea termenului de funcționare a centralelor pe cărbune până în 2030. Acest pas va tempera creșterile de preț și ne va da timp să dezvoltăm proiecte noi de producție”, spune acesta.
Ministrul Energiei a declarat că obiectivul său principal este ca România să aibă energie mai ieftină decât media europeană, să își atingă independența energetică și să asigure reguli eficiente pentru toți actorii din piață, precizând că aceste măsuri contribuie la construirea unui viitor energetic sigur pentru țară.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





