Oficiul de protejare a Constituţiei, serviciul de informaţii intern german, va anunţa în curând dacă declanşează această procedură contra formaţiunii Alternativa pentru Germania (AfD), transmite La Libre.

O asemenea punere sub supraveghere ar fi o ştampilă infamantă în ţară, deoarece este rezervată în principiu micilor grupuri ultra-radicale considerate periculoase.

Decizia este deci foarte sensibilă, cu opt luni înainte de alegerile generale. AfD, creat în 2013, a intrat în forţă în 2017 în camera naţională a deputaţilor şi reprezintă acolo prima forţă de opoziţie faţă de conservatorii şi social-democraţii de la putere.

Guvernul Angelei Merkel studiază de altfel foarte îndeaproape raportul de 1.000 de pagini al serviciilor de informaţii pentru a se asigura că un asemenea demers este sigur pe plan juridic.

Agenţi infiltraţi

Partidul de extrema dreaptă din Germania a schiţat un contraatac chiar înaintea anunţării deciziei, anunţând plângeri contra serviciilor de poliţie.

După multe luni de ancheta referitoare la toate structurile şi asociaţiile afiliate partidului, serviciul de informaţii ar putea desemna AfD ca un „caz suspect” sau să treacă direct la etapa superioară şi să considere partidul „caz de supraveghere”.

Acest tratament dă toată latitudinea serviciilor să supravegheze discuţiile în cadrul partidului, să-i pună sub ascultare cadrele şi chiar să recurgă la agenţi infiltraţi sau informatori.

Partidul a prevenit că va contesta în justiţie orice decizie în acest sens. El a mandatat deja un cabinet de avocaţi, căruia îi aparţine fostul şef al informaţiilor, Hans-Georg Maassen, demis din funcţie în 2018 din cauza aparentei sale complezenţe faţă de extrema dreaptă.

Liderii cei mai puţin radicali ai AfD încearcă şi ei să organizeze contraatacul, afişând o imagine mai civilizată.

Partidul a publicat recent o „Declaraţie” adresată „tuturor persoanelor care au cetăţenie germană”, independent de „originea lor etnică şi culturală, de data naturalizării lor sau a strămoşilor lor”. O cotitură pentru un partid obsedat până acum de rădăcinile sale germanice.

Poliţia a pus deja sub supraveghere în martie 2020 curentul cel mai radical al AfD, numit „Aripa”, apoi, în iunie, o federaţie regională, cea din Brandenburg, care înconjoară Berlinul, aflată în mâinile acestei mişcări.

Autorităţile îi acuză pe simpatizanţii sai că au contribuit, prin discursul lor, la renaşterea în ţară a terorismului de extrema dreaptă, ridicat după mai multe atentate în ultimii ani al rang de ameninţare numărul unu.

Dar în ciuda unor promisiuni repetate de a scăpa partidul de militanţii cei mai radicali, AfD continuă să păstreze printre cei 35.000 de membri, un număr de militanţi apropiaţi de mişcarea neonazistă.

Lupte interne

Unul din reprezentanţii săi, Andreas Kalbitz, a condus mult timp Brandenburg, înainte de a fi exclus recent. El continuă totuşi să aibă o pondere în interior şi să conteste în justiţie excluderea sa.

„AfD poate fi declarat partid suspect, deoarece este dominat de aripa radicală a partidului, a cărei influenţă a mai crescut în ultimele luni”, explică pentru AFP Hajo Funke, profesor de ştiințe politice la Universitatea liberă din Berlin.

Creată în urmă cu opt ani pe o platformă eurosceptică, formaţiunea şi-a construit succesul pe temerile populaţiei legate de primirea a sute de mii de refugiaţi începând din 2015.

Dar partidul se situează acum la circa 10% din sondaje, departe de dreapta conservatoare, Verzi şi social-democraţi.

AfD nu reuşeşte să capitalizeze dificultăţile economice şi sociale legate de pandemie, nici mişcările anti-mască, active în Germania şi care atrag mulţi simpatizanţi de extrema dreaptă.

Acaparat de lupte interne fără sfârşit, partidul s-a „mulţumit să nu spună decât inversul a ce propunea guvernul şi nu a putut defini o linie clară”, arată dl Funke. Bastioanele sale din fosta RDG au devenit chiar focare de infectare, din cauza nerespectării restricţiilor.