Explozia serviciilor digitale utilizate la domiciliu alimentează temerile legate de sănătate și de confidențialitatea datelor
Un studiu realizat de EY România prezintă modul în care explozia serviciilor digitale utilizate la domiciliu alimentează temerile legate de sănătate și de confidențialitatea datelor. Potrivit rezultatelor, oboseala digitală îi determină pe 47% dintre respondenți să ia o pauză în utilizarea dispozitivelor conectate la internet.
Creșterea dependenței de gospodăria digitală a condus inevitabil la o intensificare a prezenței în online pe durata pandemiei provocate de COVID-19. Cu toate acestea, rata tot mai mare de adoptare a serviciilor este marcată și de o creștere a temerilor consumatorilor legate de sănătatea digitală, ceea ce impune o schimbare urgentă în abordările furnizorilor, conform primei ediții a studiului EY „Decodarea gospodăriei digitale”. Studiul evaluează atitudinea consumatorilor față de conectivitatea digitală, tehnologie și consumul de conținut în Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și SUA.
În pofida unor variații regionale, gospodăriile au adoptat o serie de servicii noi în timpul perioadelor de carantină națională. Apelurile video se plasează pe primul loc, cu o creștere a ratei de adoptare de 25%, în timp ce serviciile medicale online și educația online au înregistrat și ele o creștere exponențială, de 20%, respectiv 18%. La nivelul tuturor piețelor, 44% dintre respondenți au declarat că nevoile lor în materie de conectivitate la internet au crescut.
Paradoxal, această traiectorie este temperată de intensificarea temerilor, 41% dintre respondenți sunt mai îngrijorați de impactul internetului asupra sănătății decât erau înainte de pandemie, în timp ce 39% sunt foarte precauți în ceea ce privește divulgarea datelor cu caracter personal în mediul online. Se remarcă faptul că respondenții din grupa de vârstă 18-34 ani sunt mai preocupați de subiectul divulgării datelor (43%) decât cei cu vârsta de cel puțin 45 de ani (36%).
Corelația între cerere și temeri este mai pronunțată în rândul gospodăriilor cu copii, 60% dintre respondenții cu copii menționând că nevoile lor în materie de conectivitate au crescut (față de o medie de 44% la nivelul tuturor respondenților), iar 52% sunt mai predispuși să analizeze impactul internetului asupra sănătății (față de o medie de 41%).
„Cu un număr crescut de ore petrecute în fața ecranelor, clienții au început să analizeze responsabilitățile furnizorului de conținut și modul în care acestea îi afectează. Serviciile „extra” au generat o oboseală care trebuie înțeleasă și la care e important să răspundă furnizorii de conținut. Aici, mai mult decât în alte industrii, este adevărată bine-cunoscuta sintagmă – „Timpul înseamnă bani” – și clienții știu asta foarte bine. Prin urmare, ei se așteaptă la mai mult în raport cu timpul alocat, la o reducere a taxelor și, de asemenea, la o mai mare transparență a datelor furnizate și la un conținut mai bine selecționat”, a declarat Cristian Cârstoiu, Partener Consultanță, EY România.
Supraîncărcarea cu conținut și lipsa încrederii
Multe gospodării se află în prezent într-un punct de saturație, potrivit studiului. 47% dintre respondenți au declarat că încearcă să ia pauză de la utilizarea telefoanelor inteligente și a altor dispozitive conectate la internet, în timp ce 25% ar dori să reducă numărul de platforme de streaming pe care le utilizează. De asemenea, 43% dintre respondenți consideră că există prea multe opțiuni la nivelul pachetelor de conectivitate și conținut disponibile.
Studiul subliniază și preocupările legate de încrederea consumatorilor. Peste o treime dintre respondenți (35%) sunt foarte îngrijorați de posibilitatea accesării de conținut dăunător în mediul online și aproape jumătate dintre gospodării (49%) se pronunță în favoarea unei reglementări stricte a internetului. De asemenea, 35% se tem de utilizarea tehnologiei mobile 5G, în pofida asigurărilor date de autorități.
Orientarea spre reducerea costurilor contracarează intențiile de majorare a cheltuielilor
În unele cazuri, pandemia provocată de COVID-19 a alimentat intențiile de creștere a cheltuielilor. 25% dintre respondenți au afirmat că pandemia a făcut ca adoptarea tehnologiei 5G să fie mult mai atractivă, în timp ce 20% sunt mai dispuși în prezent să plătească un cost suplimentar pentru conținut Super HD.
Totuși, nevoia de a ține costurile sub control este mai mare decât apetitul pentru trecerea la noile tehnologii. 42% dintre respondenți consideră că deja plătesc prea mult pentru conținut, iar 53% au declarat că prioritatea gospodăriei lor este să cheltuiască cât mai puțin posibil cu serviciile de comunicații. Per total, 42% dintre respondenții de pe toate piețele consideră că furnizorul lor de internet în banda largă nu face eforturi suficiente pentru a se asigura că are cea mai bună ofertă.
Prin urmare, furnizorii nu trebuie să se bazeze doar pe bunăvoința de care au beneficiat pe durata pandemiei provocate de COVID-19. Cererea pentru conectivitate și conținut a crescut, dar este eclipsată de dorința adânc înrădăcinată pentru valoare, precum și de semnele de oboseală în legătură cu lumea digitală. Pentru a avea succes în viitor, furnizorii trebuie să ofere servicii simple și intuitive, care să reducă senzația de suprasolicitare resimțită de consumatori, precum și argumente mai bune pentru creșterea cheltuielilor efectuate de aceștia. Furnizorii care colaborează în vederea soluționării problemelor legate de sănătatea digitală vor avea de câștigat pe piață.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





