Execuția bugetară în primele două luni din 2025: Creșteri de venituri, deficit ușor în scădere la 1,58%

Ministerul Finanțelor a publicat datele privind execuția bugetului general consolidat pentru ianuarie și februarie 2025. Deficitul a fost ușor mai mic comparativ cu aceeași perioadă din 2024, în ciuda unor evoluții contrastante între venituri și cheltuieli. Ministrul Finanțelor, Barna Tánczos, afirmă că se văd deja primele semne ale reducerii cheltuielilor statului.

Deficitul bugetar, în ușoară scădere față de 2024

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni din 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde lei, adică 1,58% din PIB. În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul a fost de 28,99 miliarde lei, echivalent cu 1,64% din PIB, potrivit Ministerului Finanțelor.

Această scădere a ponderii în PIB se datorează unei combinații între creșterea veniturilor și o gestionare mai strictă a cheltuielilor.

Veniturile: impuls din impozite și accize, scădere la fonduri europene

Veniturile totale au ajuns la 89,66 miliarde lei, marcând o creștere anuală de 3,5%. Majorarea a fost susținută de impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări și accizele. De exemplu, veniturile din impozitul pe salarii și venit au atins 11 miliarde lei, cu 42,2% mai mult decât în 2024.

Conform Ministerului Finanțelor, „această evoluție este determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+179%)”.

Creșteri s-au observat și la impozitul pe salarii (+18,2%) și pe veniturile din pensii (+16,7%). Totuși, încasările nete din TVA au scăzut cu 3,2%, influențate de rambursări mai mari în 2025 comparativ cu 2024. Fondurile europene au suferit un recul sever, înregistrând o scădere de 46,4%, ajungând la doar 4,41 miliarde lei.

Accizele au adus la buget 6,97 miliarde lei, cu o creștere de 11,4%, datorită accizelor pe produse energetice. Accizele pentru produsele din tutun au crescut mai lent, cu 4,1%. Veniturile nefiscale s-au menținut stabile, iar contribuțiile de asigurări au crescut cu 9,7%, deși sub ritmul fondului de salarii.

Cheltuielile: reducere parțială și orientare spre asistență socială

Cheltuielile totale s-au ridicat la 119,90 miliarde lei, o creștere nominală de 3,7% față de 2024. Exprimat ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 6,5% la 6,3%. Cheltuielile de personal au crescut cu 16,2%, ajungând la 28,10 miliarde lei, reprezentând 1,5% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au majorat ușor, la 14,74 miliarde lei, creșterea fiind determinată în special de Fondul național de sănătate (+16,3%). Dobânzile au costat statul 10,06 miliarde lei, cu 3,39 miliarde mai mult decât în 2024.

Asistența socială a fost un alt factor important, cu 42,78 miliarde lei cheltuiți (+10,4%). Această evoluție reflectă recalcularea pensiilor publice și compensarea facturilor la energie, în valoare de 528,62 milioane lei. Subvențiile au fost de 1,75 miliarde lei, inclusiv pentru transport, agricultură și energie.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut cu 35,2%, iar investițiile s-au diminuat cu 23,98%, ajungând la 13 miliarde lei.

Ministrul Finanțelor: control mai bun, dar lupta cu deficitul continuă

Ministrul Finanțelor, Barna Tánczos, a declarat că se cheltuie „mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar încasările cresc.” El a subliniat faptul că în primele două luni din 2025, instituțiile statului au redus cheltuielile cu 380 de milioane lei față de 2024, cu excepția sectorului de sănătate.

„Primele două luni din 2025 arată o reducere a cheltuielilor de funcţionare de 5% la nivelul bugetului de stat şi de aproape 4% la nivelul autorităţilor locale.

Cu excepţia cheltuielilor pentru sănătate, instituţiile statului au cheltuit cu 380 de milioane de lei mai puţin pe bunuri şi servicii, comparativ cu primele două luni din 2024”, notează ministrul.

Barna Tánczos a precizat că „execuţia bugetului pe primele două luni oferă o imagine de moment, dar corectarea deficitului bugetar este un proces de lungă durată”. Ministrul a subliniat angajamentul de a menține deficitul sub 7% și de a prioritiza investițiile și eficientizarea serviciilor publice.