EXCLUSIV Românii mai au de așteptat pentru digitalizarea sănătății. Răzvan Vulcănescu: S-ar putea să mai fie nevoie de câțiva ani

Cardul de sănătate ar urma să dispară odată cu extinderea utilizării cărților electronice de identitate, iar românii ar putea avea acces la propriul dosar medical printr-o platformă informatică. Schimbările sunt însă departe de a fi implementate complet, avertizează Răzvan Vulcănescu, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În cadrul podcastului „Picătura de business”, moderat de Radu Preda, acesta a explicat de ce digitalizarea sistemului medical mai poate dura câțiva ani și ce probleme trebuie rezolvate pentru ca pacienții să poată beneficia de noile servicii.

Cardul de sănătate ar urma să fie integrat în cartea electronică de identitate

Una dintre cele mai importante schimbări discutate în podcast privește actualul card de sănătate. Răzvan Vulcănescu a explicat că acesta ar urma să fie înlocuit odată cu extinderea utilizării noilor cărți electronice de identitate.

În acest fel, pacienții nu ar mai avea nevoie de două documente diferite atunci când merg la medic.

„Cardul de sănătate va fi înlocuit definitiv în momentul în care toată lumea va avea formatul de buletin electronic nou. Cardul va fi inclus în buletinul respectiv, deci practic pacienții nu vor mai fi nevoiți să mai umble cu două documente pentru a putea să vină la medic”, a explicat Răzvan Vulcănescu.

Fostul președinte CNAS a precizat însă că această schimbare depinde și de infrastructura disponibilă în cabinetele și unitățile medicale.

Pentru ca noul sistem să funcționeze, furnizorii de servicii medicale trebuie să dispună de cititoare compatibile cu documentele electronice de identitate. Aceste echipamente ar trebui să fie disponibile indiferent de localitatea în care se află cabinetul sau unitatea medicală.

Prin urmare, înlocuirea cardului de sănătate nu depinde doar de distribuirea noilor buletine, ci și de posibilitatea medicilor de a utiliza efectiv documentele în relația cu sistemul informatic.

Noua platformă CNAS ar putea avea nevoie de încă mai mulți ani pentru a funcționa complet

Digitalizarea sistemului medical nu este un proiect nou. Radu Preda a amintit că încă din 2017 existau discuții despre digitalizarea trimiterilor de la medicul de familie către specialiști și despre concediile medicale electronice.

Moderatorul l-a întrebat pe Răzvan Vulcănescu de ce a fost nevoie de aproape zece ani pentru ca aceste obiective să se apropie de implementare. Răspunsul fostului președinte CNAS a fost că procesul nu este încă finalizat.

„S-ar putea să mai fie nevoie de câțiva ani, din păcate, pentru că lucrurile încă nu sunt chiar atât de pregătite și chiar atât de gata, așa cum ne-am dorit cu toții.”

Vulcănescu a explicat că noua platformă trebuie testată înainte de a putea fi utilizată la nivelul întregului sistem de sănătate.

O schimbare importantă este extinderea numărului de utilizatori. Dacă până acum platforma era folosită în principal de furnizorii de servicii medicale, noul sistem ar urma să permită accesul direct al pacienților.

„Este o versiune care trebuie să fie testată, astfel încât ea să fie posibil implementată la nivel de întreg sistem.”

Potrivit acestuia, platforma trebuie să poată gestiona un număr foarte mare de utilizatori, pe care l-a estimat la aproximativ 20 de milioane. O asemenea extindere necesită verificarea capacității tehnice, dar și a modului în care sunt preluate și actualizate informațiile medicale.

Pacienții nu ar mai trebui să transporte analizele și documentele între medici

Una dintre principalele schimbări urmărite prin digitalizare este eliminarea situațiilor în care pacientul trebuie să transporte personal documentele medicale între cabinete și spitale.

Răzvan Vulcănescu a explicat că informațiile ar trebui să fie disponibile medicilor care participă la îngrijirea aceluiași pacient.

„Este foarte important […] ca pacientul să nu mai fie poștașul datelor sale medicale.”

Fostul președinte CNAS consideră că actualul mod de lucru pune prea multe responsabilități administrative atât asupra pacienților, cât și asupra medicilor.

Pacienții sunt nevoiți să transporte analize, rezultate ale investigațiilor și alte documente, iar uneori trebuie să transmită verbal informații despre consultațiile și tratamentele anterioare.

„Astfel încât el să nu mai umble cu dosarul cu șină, să nu mai plimbe analizele de la un furnizor la altul”, a explicat Vulcănescu.

În opinia sa, medicii ar trebui să se concentreze asupra actului medical, fără să fie împovărați de sarcini administrative sau de problemele platformei informatice.

Un sistem funcțional ar trebui să permită transferul informațiilor între specialiști și să reducă dependența de documentele pe hârtie.

Dosarul medical electronic ar permite medicilor să consulte istoricul pacientului

O altă funcționalitate importantă discutată în podcast este accesul medicilor la informațiile introduse de alți specialiști.

Răzvan Vulcănescu a explicat că există o componentă destinată comunicării între medici, care ar trebui să permită consultarea datelor medicale deja înregistrate.

Această posibilitate este importantă în special pentru pacienții care suferă de mai multe afecțiuni și urmează tratamente recomandate de specialiști diferiți.

Medicul care consultă pacientul ar putea verifica tratamentele existente și ar putea evita situațiile în care o nouă medicație intră în conflict cu cea deja administrată.

Vulcănescu a vorbit despre necesitatea unui management integrat al cazurilor medicale, în care mai mulți specialiști contribuie la îngrijirea aceluiași pacient.

Întrebat de Radu Preda dacă noua platformă va conține un dosar medical complet, accesibil medicilor curanți, fostul președinte CNAS a confirmat că acesta este obiectivul urmărit.

„Așa se dorește să fie, da. Asta este intenția.”

El a făcut astfel o distincție între funcționalitățile urmărite și ceea ce este deja disponibil în practică.

Persoanele în vârstă și pacienții fără internet riscă să întâmpine dificultăți

Digitalizarea serviciilor medicale ridică însă și problema accesului pentru persoanele care nu folosesc internetul sau dispozitivele moderne.

Răzvan Vulcănescu a atras atenția că există în continuare diferențe importante între mediul rural și cel urban.

În plus, numeroși pacienți vârstnici nu au telefoane inteligente sau nu știu să utilizeze aplicațiile necesare pentru programările online.

„Dacă ne gândim la pacienții în vârstă, la pacienții care nu au acces la internet, la pacienții care nu au poate chiar un telefon cu ecran tactil și nu știu cum să procedeze ca să-și facă această programare online […] nu trebuie să fie neglijați.”

Fostul președinte CNAS consideră că aceste categorii de pacienți au nevoie de soluții care să le permită accesul la serviciile medicale, chiar dacă nu pot utiliza singure platforma.

Întârzierea unei programări sau imposibilitatea de a accesa un serviciu poate avea consecințe asupra stării de sănătate.

Vulcănescu a avertizat că asemenea probleme nu pot fi transferate pur și simplu în responsabilitatea medicilor de familie.

De asemenea, autoritățile nu se pot baza exclusiv pe ajutorul rudelor sau al altor aparținători.

Accesul aparținătorilor la dosarul medical ridică probleme privind protecția datelor

În cazul pacienților care nu pot utiliza platforma, o posibilă soluție ar fi sprijinul oferit de membrii familiei.

Răzvan Vulcănescu a atras însă atenția că această variantă presupune și gestionarea unor informații personale sensibile.

Accesul aparținătorilor la datele medicale trebuie analizat inclusiv din perspectiva Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR).

Este vorba despre situațiile în care o rudă ar putea efectua programări, încărca documente sau gestiona informații medicale în numele pacientului.

Fostul președinte CNAS consideră că aceste aspecte trebuie clarificate pentru ca digitalizarea să nu creeze noi obstacole în accesarea serviciilor.

Problema este cu atât mai importantă pentru pacienții care nu au mijloacele tehnice necesare sau nu pot folosi singuri platforma informatică.

Datele medicale trebuie protejate inclusiv împotriva atacurilor cibernetice

O altă provocare importantă este securitatea informațiilor stocate în noua platformă.

Răzvan Vulcănescu a subliniat că datele medicale sunt extrem de sensibile și că autoritățile trebuie să asigure un nivel ridicat de protecție.

„Datele de sănătate sunt cele mai importante și cele mai vulnerabile date posibile, iar noi trebuie să ne asigurăm de protejarea lor la cel mai înalt sistem.”

El a făcut referire la cerințele europene privind securitatea cibernetică, inclusiv la Directiva NIS 2.

Potrivit acestuia, protecția platformei nu trebuie privită doar din perspectiva riscului ca informațiile personale să fie accesate de persoane neautorizate. Un atac informatic ar putea afecta și funcționarea sistemului, împiedicând pacienții să beneficieze de serviciile medicale de care au nevoie.

Vulcănescu a explicat că autoritățile trebuie să se asigure atât de securizarea informațiilor, cât și de continuitatea accesului la servicii.

„Nu mă refer doar la o breșă de securitate, ci mă refer la, pur și simplu, accesul la servicii.”

Fostul președinte CNAS a menționat și incidentul informatic care a afectat sistemul de cadastru, ca exemplu al problemelor pe care le poate provoca indisponibilitatea unei platforme importante.

În opinia sa, testarea securității trebuie să fie un proces continuu, deoarece amenințările informatice și tehnologiile folosite pentru protejarea sistemelor se schimbă permanent.

Vulcănescu a precizat că, din informațiile pe care le are, aceste riscuri au fost luate în considerare în dezvoltarea noii platforme. El a insistat însă că măsurile de protecție trebuie verificate și testate înainte ca sistemul să fie utilizat pe scară largă.