EXCLUSIV. Poporul român nu a acceptat ușor comunismul. Lupta prin care țara noastră a devenit unică

Mulți români s-au opus prin implicare directă regimului comunist, care a fost instaurat cu forța, cu ajutorul alegerilor fraudate în 1946. Partizanii s-au refugiat în munți și au dus lupte grele cu autoritățile până în 1962, atunci când ultimele grupuri au fost desființate.

Lupta anticomunistă a fost subiectul zilei la podcastul „Condamnați la cultură”, moderat de Liviu Mihaiu și difuzat pe canalul de YouTube „HAI România!”. Și la care au fost invitați Florin Dobrescu, istoric, și Răzvan Gheorghe, scriitor și jurnalist.

România a avut o mișcare ce s-a opus regimului și totul a început în 1946. Ca perioadă, a fost cea mai lungă formă de manifestare a opoziției directivelor venite de la Moscova.

Pentru că și în alte țări din Europa de Est au existat asemenea partizani.

Poporul român nu a acceptat ușor comunismul. Lupta prin care țara noastră a devenit unică

„În 1946, alegerile au fost furate. Practic, Republica Populară Română s-a născut dintr-un furt masiv electoral, din hârtii modificate”, a explicat Liviu Mihaiu.

Moderatorul podcastului a vorbit și despre luptătorii care formaseră mișcare și care proveneau din medii diferite. Majoritatea nu aveau legătură cu legionarii.

„Nu aveau nicio legătură cu legionarii. 75-80 la sută au fost țărani, au fost militari, au fost studenți, au fost popi, au fost și legionar sub 10%, foști ofițeri ai Armatei Regale.

Rezistența s-a concentrat în zone montane greu accesibile, în munții Făgăraș, în Apuseni, Banat, Maramureș și Munții Muscelului. Unele grupuri au rezistat zeci de ani.”

Când au apărut primele semnale date de partizani

Istoricul Florin Dobrescu a spus că primele semnale ale unei rezistențe în țara noastră au apărut chiat înainte de anul 1946.

„În 1944 – 1945 are loc prima rezistență armată a unor militari de carieră împreună cu alți anticomuniști, chiar împotriva invadatorilor sovietici în zona Bucovinei.

Mișcarea a durat până în 1962, atunci când ultimele rămășițe ale grupurilor de partizani sunt eliminate în munți. E vorba de 16-17 ani de luptă anticomunistă continuă, ceea ce arată că poporul român nu a acceptat ușor comunismul”, a afirmat Dobrescu.

Dar, trecutul nu a fost șters mult timp după Revoluție. Dovadă e cazul lui Ion Gavrilă Ogoranu, celebru luptător anticomunist, care nu a putut să facă un credit bancar atunci când a avut nevoie de bani.

Un caz de poveste, Ion Gavrilă Ogoranu nu a putut să-și facă un credit la bancă

„Voia să-și repare casa și nu putea. S-a rezolvat în cele din urmă datorită intervenției domnului Marius Oprea, care pe atunci era consilier al premierului Tăriceanu.

Și intervenția lui pe la tot felul de foruri, inclusiv pe la conducerea băncii, a făcut ca până la urmă să se treacă cu vederea, pentru că era un caz neobișnuit.

Ne aflam totuși în 2004, este inadmisibil ca după ce trecuseră atâția ani de la Revoluție acești oameni nu beneficiaseră de o ștergere a cazierului politic”, a spus Florin Dobrescu, care este și secretar al Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”.