Modelul actual al Uniunii Europene nu mai este considerat viabil

Întrebat dacă vede un viitor roz pentru Uniunea Europeană, Ștefan Popescu a subliniat că modelul actual al Uniunii Europene cu 27 de state nu mai este considerat viabil nici de către europeni. El a menționat că, deși extinderea cu Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova este posibilă, fără reforme și cu menținerea dreptului de veto, funcționarea UE ar deveni extrem de dificilă.

De asemenea, a atras atenția asupra lipsei de unitate în luarea deciziilor importante. Ca exemplu, a amintit excluderea temporară a premierului maghiar Viktor Orban dintr-o discuție despre Ucraina. Popescu a concluzionat că Europa se îndreaptă spre un model cu mai multe viteze, pe care îl vom vedea conturat până în 2030.

„La 27 (de state), nu. Este clar, nici europenii nu mai cred în 27. Bine, o să rămână la 27, o să intre și Balcanii Occidentali, o să intre și Ucraina o să intre și Republica Moldova, dar gândiți-vă că acea Uniune Europeană, dacă intră și cu drept de veto și fără reformă, vă puteți închipui cât de bine va funcționa.

Doi. E clar, ați văzut coaliția de voință nu cuprinde toate cele 27 de state europene, trebuie să ne întrebăm de ce, sau pentru a lua o decizie legată de Ucraina, Viktor Orban a fost invitat să iasă zece minute la toaletă, să bea o cafea și pe urmă să revină. Este clar că nimeni nu mai crede în această formulă lărgită, și cred că noi suntem în fața, și o să vedem cu ochii noștri până în 2030, deci până la sfârșitul mandatului lui Nicușor Dan, o Europă cu mai multe viteze”, a spus acesta în cadrul podcastului de pe canalul de Youtube HAI România.

Ce se va întâmpla cu dreptul de veto?

Robert Turcescu a punctat că există tot mai multă nemulțumire legată de posibilitatea ca un singur stat să blocheze deciziile Uniunii Europene prin dreptul de veto.

„Inclusiv o Europă în care să fie abolit dreptul de veto în Consiliul European? Pentru că văd din ce în ce mai multă nervozitate în legătură cu această variantă, ca un stat să blocheze prin exercitarea dreptului de veto o decizie a Uniunii”, a spus jurnalistul.

Ștefan Popescu a atras atenția că eliminarea dreptului de veto depinde de acordul statelor membre, ceea ce face un astfel de scenariu incert. El a subliniat că Franța și Germania, ambițioase, probabil nu vor renunța la acest drept, deoarece ar risca să fie puse în minoritate într-o coaliție extinsă care le-ar putea amenința interesele.

„Dacă se va ajunge acolo, pentru că iarăși, aici, e nevoie ca statele membre să o accepte. Mai e ceva: indiferent dacă se abolește acest lucru, eu nu văd ca Franța și Germania, care sunt țările cu cele mai mari ambiții, să lase (dreptul de veto), pentru că pot fi puse în minoritate, adică să fie captive unui joc de coaliție mult mai amplu, în care să le fie puse interesele în pericol.

Și atunci, eu cred că la ce asistăm noi acum în Europa, este un joc care privește o alianță, o Europă cu mai multe viteze. Francezii își caută aliați ca să își creeze propriul lor domeniu de influență”, a spus el.

O Europă cu mai multe viteze

Întrebat dacă este vizată și România, expertul în politică externă a afirmat că, în contextul reorientării priorităților americane spre zona indo-pacifică, Franța este singura putere europeană care transmite semnale clare că dorește să preia responsabilități sporite în Europa, inclusiv în țara noastră.

El a adăugat că Marea Britanie pare să rămână fidelă relației speciale cu Statele Unite și a sugerat că, deși există o aparentă colaborare cu Franța, nu este clar dacă britanicii nu urmăresc, de fapt, să influențeze direcția acestei cooperări în propriul interes.

„Și în România, pentru că singura putere care dă semnale foarte clare, am văzut, ca să preia din responsabilitățile pe fondul priorităților americane spre indo-pacific este Franța, în acest moment.

Nu văd altă putere, adică Marea Britanie, eu nu o văd să renunțe la relația specială cu Statele Unite ale Americii, chiar dacă o vedeți cu Franța, noi nu știm, în laboratoarele politicii externe britanice, dacă britanicii nu s-au asociat cu francezii în coaliție, ca să fie prezenți și să nu lase lucrurile așa cum le văd francezii (…)”, a explicat acesta.

Întrebat de Robert Turcescu dacă este posibil ca în următorii an, în interiorul Uniunii Europene, să avem o zonă a Europei atașată de Franța și de de Germania, de „granzii UE” în general, și state Europene mai atașate de zona de dincolo de Atlantic, Ștefan Popescu a spus:

„Da. Și zone de co-responsabilitate, cum este Polonia. Pentru că pentru mine, Polonia a fost foarte interesantă. Vine secretarul Apărării american (…) care a făcut mai multe declarații apropo de Ucraina, dar Polonia rămâne un aliat și prima vizită o face la Varșovia (…)”.