Criza nevăzută din școlile românești, explicată de Narada: Lipsa sprijinului emoțional afectează viitorul copiilor
Narada este o organizație românească activă în educație încă din anul 2017, dedicată transformării experienței școlare dincolo de manuale și examene. Peste 120.000 de copii și 500 de școli au beneficiat de proiectele sale, inițial axate pe sprijinul material, iar astăzi pe dezvoltarea abilităților comportamentale, emoționale și de reziliență.
Un sondaj recent realizat de Narada scoate la lumină o criză mai puțin vizibilă, dar profundă: copiii din România nu doar că se confruntă cu provocări academice, ci și cu dificultăți emoționale și relaționale. Această realitate stă la baza campaniei „Siguranța care nu se vede”, lansată pentru a-i pregăti pentru viață.
Capital.ro: – Ce a scos cel mai mult în evidență sondajul vostru? Care este cea mai surprinzătoare sau alarmantă concluzie despre starea emoțională și relațională a copiilor din România?
Irina Vasile: – Într-un sistem educațional în schimbare și într-o lume plină de provocări din ce în mai diverse, sondajul nostru a arătat că atât copiii, cât și părinții au nevoie de sprijin. Iar acest sprijin trebuie să vină în întâmpinarea unor nevoi emoționale, relaționale și educaționale. Părinții și copiii au nevoie de ghidare și de resurse practice care să pregătească copiii nu numai pentru succesul academic, ci și pentru viață, prin dezvoltarea unor abilități de relaționare sănătoasă, de gândire critică, de educație emoțională și reziliență. Printre obstacolele principale ale părinților și profesorilor s-au regăsit: lipsa timpului, oboseala, lipsa de resurse, de informații clare și îndoiala față de ceea ce ar trebui să ofere copiilor.
Specific pentru profesori, birocrația și lipsa sprijinului instituțional au fost reconfirmate ca probleme semnificative. Părinții și profesorii care au răspuns la chestionar consideră că cel mai mult le lipsesc copiilor: atenția reală a părinților și a profesorilor, echilibrul emoțional și abilitățile socio-emoționale, abilitățile de comunicare sau relaționare cu ceilalți și, nu în ultimul rând, abilități practice de viață, inclusiv cele necesare pentru a naviga peisajul digital complex, precum gândirea critică sau utilizarea cu responsabilitate a instrumentelor digitale. În concluzie, nu lipsa resurselor materiale apare ca problemă majoră, ci lipsa conexiunii autentice cu adulții, a modelelor sănătoase și a unui sistem educațional care să îi pregătească cu adevărat pentru viață.
Capital.ro: – Cum va funcționa campania „Siguranța care nu se vede” concret? Ce tip de intervenții sau proiecte veți aduce în școli și cum vor fi implicate cadrele didactice, părinții și comunitatea?
Irina Vasile: – Campania își propune să aducă în lumină importanța dezvoltării abilităților esentiale pentru viață, autoreglarea, autodisciplina și gândirea critică sau pe scurt, cum punem centura de siguranță pe interior copiilor. În esență, campania este una de comunicare și conștientizare socială, ce merge în paralel cu cea de impact. În ceea ce privește zona intervențiilor comportamentale, Narada începe campania „Siguranța care nu se vede” din luna octombrie cu o primă intervenție dedicată elevilor de clasa a V-a, grupul cel mai vulnerabil din perspectiva autoreglării emoționale în context școlar, în procesul de tranziție de la ciclul primar, la cel gimnazial.
Cum vom face asta? Prin implicarea directă a profesorilor pe care îi formăm în metode și tehnici prin care să crească sentimentul de apartenență, cadrul sigur în clasă, deprinderi de recunoaștere și exprimare a emoțiilor și chiar elemente autoreglare, prin care copiii învață să reflecteze asupra propriilor reușite. Pe lângă aceste aspecte, ne uităm la cei care au nevoie cel mai mult de sprijin pentru tot ce înseamnă autoreglare: de exemplu elevii de clasa a VIII-a.
În această grupă vom lucra direct cu elevii, cu experți/formatori externi, pe dezvoltarea de deprinderi de automanagement și strategii de învățare. În ambele intervenții îi avem ca resursă pe profesori, pe cei care fac lucrurile să se întâmple la firul ierbii și pe părinți, care sunt cu rol de sprijin și pentru care pregătim materiale dedicate, pliate pe modul în care pot să contribuie în susținerea propriilor copii. Până la final de 2025 vom ajunge la aproximativ 800 de copii care vor avea deprinderi de autoreglare și autodisciplină, alături de peste 30 de profesori care vor adopta principii și metode noi de lucru.
Capital.ro: – Profesorii și părinții sunt la rândul lor copleșiți și anxioși. Cum poate Narada să îi sprijine astfel încât să poată deveni repere și resurse emoționale pentru copii?
Irina Vasile: – Adulții semnificativi din jurul copiilor sunt partenerii noștri de misiune, pentru că ei ne ajută să înțelegem cel mai bine nevoile, provocările, barierele… Nu putem schimba ceva fără ajutorul lor, a celor care le sunt alături copiilor în permanență. Cum îi ajutăm?
În primul rând facem echipă în identificarea soluțiilor. Și aici vorbim despre procese în care creăm soluții la nevoile/provocările lor, prin campanii de informare și conștientizare pliate pe tematicile intervențiilor noastre ( autoreglare, autodisciplină, gândire critică), prin formarea profesorilor în metode și tehnici menite să dezvolte abilități și să schimbe comportamente pe termen lung.
Când oamenii fac parte din proces, adoptă mai ușor schimbarea și văd cu mai multă claritate soluțiile, temerile sunt temperate și motivația de acționa e mai mare. În plus, încercăm pe cât posibil să ținem cont că timpul este o resursă limitată, așa că nu punem presiune, intervențiile noastre sunt scurte 6-8 săptămâni, integrate în orele de curs (exemplu în orele de dirigenție, ședințele cu părinții) și au o componentă de autonomie care responsabilizează, dar aduce și multă satisfacție.
Capital.ro: – România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar din UE. Cum credeți că lucrul cu emoțiile și autoreglarea copiilor poate influența reducerea acestui fenomen?
Irina Vasile: – Specialiștii vorbesc de mediul sigur care hrănește motivația, curiozitatea și autonomia copilului, despre reziliență, fără de care copiii se pierd pe drum. La asta vom lucra și noi, pentru ca un copil căruia nu îi e teamă să meargă la școală, care nu se simte rușinat să meargă la școală pentru că se simte acceptat, care știe că nu e cazul să îi fie teamă să greșească, care are curajul să întrebe și are spațiul și acceptul adulților/ colegilor să își poată exprima emoțiile, dar mai ales să stăpânească metodele să gestioneze aceste emoții și să le pună în slujba și favoarea lui. Acest copil o să vină cu drag la școală, el va avea curajul și încrederea că poate reuși, indiferent de provocări sau lipsuri.
Capital.ro: – Narada vorbește despre o tranziție către un „laborator de schimbare comportamentală” în educație. Cum vedeți evoluția rolului organizației în următorii ani și ce impact sperați să aveți asupra întregului sistem educațional?
Irina Vasile: – Narada vrea să devină un „laborator de schimbare” în școli, unde elevii își pot dezvolta autotreglarea, autodiscipliana și gândirea critică, sprijinind profesorii și școlile să folosească instrumentele noastre independent, arătând rezultate clare pe termen lung și punând la dispoziția întregului sistem educațional resurse și date deschise pentru ca toată lumea să poată învăța și să continue ce am început, ca mindset, mod de abordare și cultură organizațională. Sperăm ca modelele noastre să fie adoptate în curriculă, să se transforme în opționale și să formăm suficienți profesori care să devină promotorii misiunii noastre, iar toate acestea să formeze niște generații de copii rezilienți, a căror voce să fie auzită.
