Fostul procuror șef militar Cătălin Ranco Pițu a fost invitatul jurnalistului Dan Andronic, discuția vizând o serie de subiecte legate de evenimentele din decembrie 1989 și de investigațiile ulterioare privind Revoluția, inclusiv dosarul care-l vizează pe fostul președinte Ion Iliescu.
Potrivit declarațiilor lui Pițu, dosarul Revoluției ar putea să nu ajungă niciodată la o sentință definitivă în ceea ce îl privește pe Ion Iliescu, din cauza stării de sănătate și vârstei înaintate a fostului președinte.
Întreaga discuție a fost difuzată în direct pe canalul de YouTube „HAI România!”.
Dan Andronic: „Ar fi singurul caz în Europa”
Procurorul a spus că „probabilitatea ca pe cale naturală acest dosar să se stingă este uriașă”, făcând referire la faptul că mai sunt în viață doar trei dintre persoanele inițial inculpate: generalul (r) Rus, Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu.
Dan Andronic a adăugat că o eventuală judecată a lui Iliescu ar avea implicații semnificative, întrucât „ar fi singurul caz în Europa când un președinte ar fi judecat pentru faptul că a preluat puterea printr-o lovitură de stat”. El a mai susținut că dosarul ar conține probe concludente și că „aceste lucruri se știau din 1990, nu de ieri de azi”.
„Dacă vă uitați, din toți cei care au fost inculpați inițial, au mai rămas trei oameni în viață: generalul Rus, comandantul aviației, Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu.
Ion Iliescu la 95 de ani deja are probleme majore de sănătate, Gelu Voican Voiculescu are și el o vârstă înaintată, generalul Rus e mai în vârstă ca Ion Iliescu. (…)
Ar fi singurul caz în Europa când un președinte ar fi judecat pentru faptul că a preluat puterea printr-o lovitură de stat. Toată povestea legată de Revoluție s-ar nărui pentru că dovezile sunt clare. Dosarul este clar. L-am citit și răscitit, iar aceste lucruri se știau din 1990, nu de ieri de azi”, a spus jurnalistul Dan Andronic.
Reactivarea controversată a 42 de generali cu legături cu serviciile de informații sovietice
Un alt punct major al discuției a fost implicarea unor structuri sovietice în evenimentele din decembrie 1989. Andronic a susținut că numirea generalului Nicolae Militaru ca ministru al Apărării a fost un indiciu în acest sens. Militaru a reactivat 42 de generali care aveau legături cu serviciul de informații al armatei sovietice, GRU.
„Am comentat o și am spus că implicarea GRU în Revoluția Română este evidentă odată cu numirea generalului Militaru, Nicolae Militaru, ca ministru al Apărării Naționale, în condițiile în care el era trecut în rezervă. Apare la televizor și începe să dea ordine armatei, după care este îmbrăcat în uniformă de general colonel. Da, activ și apare cu toate însemnele și gradele militare, deși el nu avea dreptul să le poarte, nu? (…)
Din informațiile dumneavoastră Nicolae Militaru reactivează 42 de generali, care erau dovediți că având legătură cu serviciile de informații sovietice, cu GR-ul, serviciul de informații al armatei. Nu KGB-ul, deși noi spunem general KGB, dar de fapt GRU este cel care a fost implicat în România”, spune Andronic.
Cătălin Ranco Pițu, despre rețelele influente din structura militară post-decembristă
Cătălin Ranco Pițu a completat că această reactivare ar fi avut loc rapid și că generalii ar fi fost plasați în funcții importante în cadrul Ministerului Apărării Naționale. El a menționat în acest context nume precum generalul Iftimescu, fost șef al Direcției Operații, și generalul Logofătu, șeful Academiei Militare în acel moment.
Potrivit fostului procuror militar, aceștia au colaborat cu cei deja activi în structurile militare și au exercitat o influență semnificativă asupra deciziilor din perioada post-revoluționară.
„Reactivarea celor 42 de generali reprezintă o gravitate maximă pentru că Ion Iliescu a avut ca prioritate reactivarea acestor generali, dovediți ca fiind colaboratori ai GRU și marginalizați de regimul lui Nicolae Ceaușescu. Au fost reactivați rapid și nu doar atât, au fost numiți în funcțiile cheie de conducere ale Ministerului Apărării Naționale. Și n-a fost doar atât. Toți aceștia au făcut joncțiunea cu acei ofițeri superiori ai armatei care se aflau în funcție, adică erau activi în decembrie ’89, care și care nu fuseseră depistați ca fiind colaboratori.
Însă din probatoriul dosarului Revoluție a reieșit această colaborare. Mă refer la generalul Iftimescu, șeful Direcției Operații, creierul armatei, practic cea mai importantă direcție a Ministerului Apărării Naționale. Fără Direcția Operații, practic nu mișcă pe harta militară a unui stat niciun militar, darămite anumite unități militare.
Generalul Logofătu care la acel moment era șeful Academiei Militare, dar și alții de nivel doi sau nivel 3. Aceștia au făcut joncțiunea și împreună, începând cu 22 decembrie după amiază au condus această țară din perspectivă militară timp de cel puțin 10-15 ani după acel moment.
Practic, o rețea filosovietică formată din colaboratori ai GRU și KGB au condus destinele acestei națiuni cel puțin 10-15 ani de la momentul ’90 încoace”, spune Cătălin Ranco Pițu.
