Exportul de mărfuri în Bulgaria își va reveni mai lent decât era de așteptat în domeniul turistic (principalul exportator de servicii) și anul acesta va fi foarte dificil, iar investitorii așteaptă mai multă predictibilitate în domeniul politic.

Prețurile bunurilor și serviciilor de bază pe piața bulgară sunt foarte mici, transmite Eurostat

O mică parte – într-un scenariu optimist – din miliardele de euro din fondurile de sprijin ale UE pentru ieșire din criza COVID și din așa-numita Tranzacție verde vor ajunge până la sfârșitul anului. Astfel, creșterea economică depinde în mare măsură de cererea internă, scrie Dnevnik.bg.

Acești parametri pentru Bulgaria în 2021 au fost descriși în ultimele luni de către analiști de la bănci și agenții de rating. Eurostat a arătat luna aceasta cât de mici sunt prețurile bunurilor și serviciilor de bază pe piața bulgară. Însă întrebarea-cheie este cât de mult își pot permite gospodăriile bulgare să cumpere. Iar răspunsul nu este plăcut.

Clișeul „cea mai săracă țară din UE” înseamnă pentru străini și pentru destui antreprenori bulgari că este ieftin și aici. Nu totul din Bulgaria este cel mai ieftin.

Potrivit datelor Eurostat, Bulgaria are cele mai mici prețuri din UE și din țările Spațiului Economic European (SEE) la alcool, țigări, droguri, în baruri și restaurante, cheltuieli pentru locuințe, obiecte de amenajare interioară, îmbrăcăminte și încălțăminte, transport.

Cu toate acestea, mâncarea este mai ieftină în România și Polonia. Echipamentele audiovizuale, echipamentele foto, ziarele și cărțile sunt mai accesibile în România, Polonia și Ungaria. Serviciile de telefonie mobilă și de internet au prețuri mai mici în Letonia, Lituania, Polonia și România. Mașinile și motocicletele sunt mai ieftine în 7 țări: România, Estonia, Cipru, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și Polonia. (…)

Consumul personal individual al bulgarilor, cu 39% mai mic decât media europeană în 2020

Într-un alt comunicat, Eurostat a arătat și luna aceasta unde se află Bulgaria la așa-numitul consumul individual efectiv. Cunoscut prin acronimul AIC, acest indicator se referă la toate bunurile și serviciile consumate efectiv și direct de către gospodării.

Datele nu includ economii, dar chiar și atunci când vine vorba de consum, ele sunt în mod real „înghețate” în conturile bancare. AIC include, de asemenea, costul unor servicii precum sănătatea și educația. Indicatorul este adesea strâns legat de PIB-ul pe cap de locuitor, dar este considerat a fi un indicator mai exact pentru prosperitatea economică și gospodării.

Potrivit AIC, Bulgaria a fost anul trecut nu doar la capătul listei, ci ar trebui să fie singură într-o categorie separată. În 2020, consumul personal individual al bulgarilor a fost cu 39% mai mic decât media în UE. România și Grecia, state vecine, au practic același rezultat – cu 31-32% sub media UE.

Statisticienii care au prelucrat datele au împărțit cele 27 de state membre în 3 categorii: toate peste media UE, cele cu până la 25% sub medie și restul cu mai mult de 25% sub medie (dar acest grup se oprește la – 35% , în timp ce Bulgaria depășește acest prag).

Nouă țări se află în primul grup, 13 sunt în al doilea și 5 sunt în cel de la minus 25 la minus 35% din nivelul mediu în UE (acestea sunt Slovacia, Letonia, Ungaria și Croația, plus Bulgaria). Institutul Național de Statistică din Bulgaria a arătat că la sfârșitul anului 2019 – chiar înainte de izbucnirea pandemiei – bulgarii au venituri care au crescut în 10 ani, dar nu mult (în total puțin sub 58%).

La un venit mediu de 3.731 de leva, ponderea banilor din activități independente a fost de doar 421 de leva, o creștere de 84,6% față de anul 2010. Veniturile din activități extraprofesionale au scăzut la 28,2%, iar din ajutoare sociale au primit 194 de leva. Ținând cont și de creșterea cheltuielilor din ultimul deceniu, în medie în jur de 380 de leva per membru de familie au rămas bani economisiți. Întrebarea este de fapt în mâinile câtor gospodării bulgare este concentrată această diferență și câte trăiesc de la o lună la alta.

Grăitor pentru structura economiei și oportunitățile de investiții pentru cetățenii bulgari este că, în deceniul guvernării lui Boiko Borisov și al GERB, salariul în venitul total mediu pe membru al gospodăriei s-a dublat față de 2010. Dar, de asemenea, ponderea salariului a crescut – până la 56,6% din venit. Adică scade ponderea veniturilor din chirii, dividende, investiții și surse similare.