Un milion de euro pe an. Atât încasa Simona Halep de la sponsorul ei principal, Adidas, conform unui contract valabil din 2014 până la finele anului trecut. După cum probabil știe toată lumea, înțelegerea nu a fost reînnoită. Aparent compania germană nu ar fi fost de acord să plătească două milioane de euro pe an, sumă pe care tenismena ar fi cerut-o având în vedere performanțele din ultima perioadă și, mai ales, clasarea ei pe primul loc în ierarhia mondială.

La momentul scrierii acestui articol, Halep nu avea încă un sponsor nou, însă circulau zvonuri că se duceau negocieri în paralel cu Lacoste și Nike, care ar fi fost dispuse să-i ofere cele două milioane de euro dorite.

La banii veniți de la sponsorul tehnic, Halep a mai adăugat sume cu multe zerouri de la alți sponsori, cum ar fi producătorul elvețian de ceasuri Hublot (contract semnat în 2016), Mercedes Benz (2017), Dedeman (contract de 500.000 de euro pe an din 2014), Vodafone (contract de 300.000 de euro pe an semnat în 2014), Dorna sau Wilson.

Nume variate

Contractul cu Adidas și cel care îl va înlocui sunt, de departe, cele mai mari sponsorizări primite în prezent de un sportiv român. Conaționalele sale din circuitul WTA primesc anual sume mult mai mici de la firmele cărora le promovează îmbrăcămintea și rachetele.

„Cârstea, Begu și Niculescu, care s-au situat constant în ultimii ani între primele 50-100 de jucătoare ale lumii și au ajuns în unele momente foarte aproape de top 20, încasează probabil undeva la câteva zeci de mii de euro pe an plus, evident, echipament gratuit“, ne-a spus un cunoscut antrenor de tenis din Capitală.

Sorana Cârstea a încheiat în 2016 o colaborare de zece ani cu Adidas și a semnat un contract cu un nou sponsor, New Balance. Asta în timp ce în martie 2015 Monica Niculescu a încheiat colaborarea cu Fila și a semnat cu producătorul de echipament sportiv american Bluefish. Cât despre Irina Begu, aceasta are de câțiva ani un contract cu cei de la Fila.

 

Nume mari, activând pe plan internațional sau doar în România, sponsorizează și cluburile din zona celor mai populare sporturi de echipă. La baschet, de pildă, Digi și Raiffeisen se numără printre susținătorii celor de la CSM Oradea, Continental și Aqua Carpatica ajută financiar CSU Sibiu, iar Banca Transilvania este sponsor principal la Universitatea Cluj.

„Mentalitatea de învingător, solidaritatea și dorința de a face performanță sunt valori comune care au stat la baza parteneriatului dintre compania noastră și echipa de baschet CSU Sibiu. De asemenea, am luat în considerare și faptul că implicarea în comunitate și mai ales în activitățile sportive sunt parte importantă a misiunii noastre“, a explicat Sami Krimi, directorul unității Continental din Sibiu. La handbal, Valrom este printre sponsorii Potaissa Turda, Alexandrion oferă suport celor de la Steaua, iar Electromontaj celor de la Dinamo.

Casele de pariuri, în top

Însă cei mai mulți bani merg, desigur, către echipele de fotbal. O mare parte vin din zona pariurilor. În vara acestui an, Liga Profesionistă de Fotbal a semnat un contract de un milion de euro pe sezon cu firma de pariuri Betano, care a devenit principalul sponsor al Ligii 1. Betano este și sponsorul principal al CSU Craiova, concurenții de la NetBet le dau bani celor de la FCSB, iar rivalii din Ștefan cel Mare sunt sprijiniți de cei de la MaxBet. Asta în timp ce CSA Steaua, deși evoluează deocamdată în Liga a 4-a, joacă cu sigla BetArena pe tricouri.

Un alt nume greu care ajută financiar echi­pele de fotbal din România este UBER. „Avem în comun dragostea pentru Timișoara, ambiția și mentalitatea de învingători, așa că am decis să pornim împreună la drum în noul sezon. Dragii noștri timișoreni, ne bucurăm să vă anunțăm că UBER devine partener al Politehnicii Timișoara“, anunțau în vară reprezentanții celebrei companii.

Tot cei de la „Poli“ au semnat de curând un contract cu casa de pariuri Winner, iar cei de la FCSB au un contract de sponsorizare cu City Insurance care, în funcție de perfor­manțe, le-ar putea aduce până la 1,5 milioane de euro pe an.

Banii de la stat, cei mai buni

 

Finanțările primite de sportivii și cluburile din România nu au fost ocolite de controverse, mai ales atunci când la mijloc sunt bani publici.

Asta pentru că, în ciuda numeroaselor firme care oferă sprijin, cei mai mulți privați nu simt că asocierea numelui lor cu lipsa aproape totală de performanțe din sportul românesc le-ar aduce vreun beneficiu de imagine. Ceea ce face ca majoritatea cluburilor trebuie să se bazeze în continuare pe sume de la entități de stat. EximBank, de pildă, este unul din sponsorii importanți ai clubului de baschet Steaua, în timp ce Primăria Sectorului 1 finanțează Academia Rapid, Ministerul Apărării și Primăria Sectorului 5 – CSA Steaua, iar edilii din Chiajna și Voluntari au alocat sume importante echipelor locale de fotbal. Iar lista poate continua multă vreme.

Cazul CSM București este, probabil, cel mai celebru din ultima perioadă. În 2017, clubul a primit de la Primăria Capitalei un suport de 60 de milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor merg către secția de handbal, unde cea mai bună jucătoare din lume, Cristina Neagu, a fost adusă pe un salariu de 300.000 de euro pe an, însă sume importante au fost alocate și celorlalte departamente. Dacă unii au privit decizia autorităților locale din București drept un lucru bun, alții consideră că banii ar fi putut merge spre alte proiecte, mai ales că infrastructura de transport, educațională, și sanitară din cel mai mare oraș al țării sunt departe de perfecțiune. Mai mult, Primăria București mai plătește 900.000 de euro pe an ca sponsorizare pentru clubul de baschet Steaua. Dacă finanțarea CSM a fost criticată drept inoportună și imorală, sunt voci care susțin că protocolul semnat cu Steaua este de-a dreptul ilegal.

Schimbări și riscuri

Ceea ce este sigur este că vom asista la tot mai multe situații în care banii publici vor fi direcționați spre cluburi sportive aparținând administrației locale sau care încheie parteneriate cu astfel de instituții de stat.

 

Asta pentru că în primăvara lui 2017 cabinetul Grindeanu a emis o ordonanță de urgență prin care a modificat Legea educației fizice și sportului. Una dintre schimbări sună așa: „Articolul 18/1 se modifică și va avea următorul cuprins: (…) Autoritățile administrației publice locale pot aloca sume pentru finanțarea activității conform alin. (1) și alin. (2) în limita a maxim 5% din bugetul aprobat.“ În Capitală, ar putea fi vorba de nu mai puțin de 55 de milioane de euro pe an pentru cluburile municipalității sau pentru cele care s-au asociat cu aceasta, în timp ce în marile orașe Cluj, Iași, Timișoara sau Constanța finanțările legale din bugetul primăriilor ar putea ajunge la 8-10 milioane de euro anual.

Ce impact va avea noua prevedere legală rămâne să descoperim în acest an. Având în vedere, însă, că un club de top din Liga 1 la fotbal de-abia reușește să adune 11-12 milioane de euro ca buget anual, este evident că alte câteva milioane de euro primite de la primărie pot schimba radical lucrurile și pot duce la modificări semnificative în valoarea jucătorilor și în ierarhiile naționale și internaționale.

În plus, nu trebuie uitat că nu toate finanțările publice pentru sport se termină cu bine. Conform unui raport al Curții de Conturi (CC), Primăria din Timișoara a alocat ilegal suma de peste 35 de milioane de lei atât clubului de fotbal ACS Poli, cât și celor de handbal, HC Politehnica, baschet, BC Timișoara, și rugby, Timișoara Saracens. Concluziile raportului sunt că prejudiciul trebuie recuperat. „Este absolut scandalos cum procedează CC și eu am niște propuneri de îmbunătățire a legislației ca să îi oprească pe cei de la Curtea de Conturi de la astfel de atitudini“, spunea primarul orașului de pe Bega, Nicolae Robu. Cu toate acestea, în octombrie 2017, Curtea de Apel Timișoara a respins definitiv recursul formulat împotriva deciziei CC.

CIFRE

2 milioane de euro plus bonusuri de performanță ar putea încasa Simona Halep anual de la noul sponsor tehnic, care urmează să-i ia locul lui Adidas, cu care contractul a expirat la finele lui 2017. Zvonurile spun că ar putea fi vorba de una dintre firmele de echipament sportiv Nike și Lacoste.

55 milioane de euro. Aceasta ar putea fi suma pe care Consiliul General al Municipiului București o va acorda anual ca finanțare către cluburile și asociațiile sportive din subordine sau cu care a încheiat protocoale de colaborare după recenta modificare a Legii educației fizice și sportului

Te-ar putea interesa și: