Euro atinge maxime istorice față de leu. Deprecierea afectează economia, prețurile și consumul

În această săptămână, cursul leu/euro a înregistrat zilnic noi maxime istorice. Dacă în urmă cu un an cursul BNR a urcat în trei zile de la 4,9775 la 5,1222, echivalentul unei creșteri de 2,9%, în acest an evoluția a continuat ascendent. De la nivelul de 5,1004 înregistrat pe 29 aprilie, cotația a ajuns la 5,2688 pe 7 mai, marcând un avans de 3,3%. Deși variațiile procentuale sunt similare, contextul economic actual este diferit, potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

După depășirea pragului de 5 lei anul trecut, piețele financiare, dar și populația, s-au obișnuit treptat cu valori apropiate de acest nivel, urmate de fluctuații relativ reduse în jurul reperului de 5,1.

În perioada recentă însă, cursul de schimb a reflectat mai accentuat incertitudinile politice, în timp ce bursa și piața datoriei suverane au rămas relativ stabile. În același timp, contextul global este în schimbare, iar o mobilitate mai mare a capitalurilor poate genera variații ale cursului mai ample decât în anul precedent.

Deprecierea leului se transmite în economie: prețuri mai mari, credite în valută și impact asupra consumului

Deprecierea leului are efecte directe asupra economiei, fiind resimțită atât de populație, cât și de companii, în special în contextul în care veniturile sunt în lei, iar o mare parte din cheltuieli sunt raportate la euro. În acest context, creșterea cursului de schimb duce la majorarea prețurilor bunurilor importate, dar și a produselor realizate cu o componentă ridicată de import, efect care se propagă în inflație. O nouă rundă de scumpiri, după cea generată de energie, este nedorită atât de consumatori, cât și de banca centrală.

Într-o economie parțial euroizată, cursul leu-euro influențează direct costuri precum facturile la comunicații sau televiziune, achizițiile de valoare mare — inclusiv mașini și locuințe — dar și diverse servicii, afectând puterea de cumpărare. Potrivit datelor BNR pentru luna martie, creditele în valută au scăzut cu 12,5% anual pentru populație, însă au crescut cu 15,1% în cazul companiilor. În total, aproximativ 32,2% din creditele din economie sunt denominate în valută, ceea ce se traduce prin presiuni suplimentare asupra firmelor, deja afectate de fiscalitate, costurile energiei și volatilitatea economică, explică un consultant de strategie XTB România.

Totodată, cursul euro-leu funcționează și ca un indicator de încredere în economie. Pe lângă atenția acordată permanent nivelului de schimb valutar, un salt al cursului influențează comportamentele de consum, într-un context deja marcat de incertitudini interne și internaționale. În plus, deprecierea determină schimbări de comportament atât în rândul consumatorilor, care devin mai prudenți, cât și al comercianților și furnizorilor de servicii, amplificând efectele într-un mediu deja presat de costurile ridicate ale combustibililor.

Unde poate ajunge cursul leu-euro: scenarii de depreciere și impactul inflației asupra monedei naționale

Evoluția viitoare a cursului valutar poate fi estimată, potrivit unor modele economice, prin raportarea la diferențialul de inflație, care a ajuns recent la 7,3 puncte procentuale. În acest context, doar în ultimul an s-ar fi creat spațiu pentru o depreciere mai amplă a leului. Privind însă pe o perioadă mai lungă, în anii în care cursul a rămas sub pragul de 5 lei, diferențele cumulate de inflație indică potențiale variații și mai mari. Între 2023 și 2025, diferența dintre inflația din România și cea din zona euro a urcat la aproximativ 15 puncte procentuale.

În acest cadru, un nivel de 5,30 lei pentru un euro pe termen scurt și chiar 5,50 lei în a doua parte a anului sunt considerate scenarii tot mai probabile, deși evoluția finală va depinde de interacțiunea dintre economia reală, apetitul investitorilor și politica băncii centrale.

În același timp, analizele arată că depozitele în lei au oferit în ultimii ani randamente superioare celor în valută, cu dobânzi mai mari cu 2–3 puncte procentuale. Deprecierea leului reprezintă un risc periodic pentru deponenți, însă până în prezent, plasamentele în lei au rămas avantajoase în ultimii trei ani, chiar și în contextul fluctuațiilor de curs — tendință care s-ar putea modifica dacă deprecierea se accentuează semnificativ, explică Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

Consum în scădere în România în 2026: românii reduc cumpărăturile, mai ales la produse nealimentare

Românii își restrâng cheltuielile în 2026, iar datele oficiale indică o diminuare semnificativă a consumului în primele trei luni ale anului. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, volumul total al vânzărilor din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,8%. Deși luna martie a adus o ușoară revenire față de februarie, tendința generală rămâne descendentă, semn că presiunea economică se reflectă direct în comportamentul de consum.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la produsele nealimentare, unde declinul se apropie de 10%, ceea ce sugerează că populația renunță în special la achizițiile care nu sunt esențiale. Evoluția indică o reducere vizibilă a apetitului pentru cumpărături, pe fondul măsurilor economice recente și al diminuării puterii de cumpărare.

Privind strict evoluția de la o lună la alta, martie 2026 pare o lună foarte bună, cu o creștere de 18,6% față de februarie. Totuși, această evoluție este influențată în principal de consumul mai ridicat de carburanți și de vânzările sezoniere, ceea ce distorsionează imaginea reală. Comparativ cu martie 2025, consumul general rămâne în scădere, cu un declin de 2,3%.

Semnalele de reducere a consumului se văd inclusiv la produsele de bază. Vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 3,4% față de aceeași lună a anului trecut. Situația este și mai accentuată în cazul produselor nealimentare, precum îmbrăcăminte, electronice sau mobilier, unde declinul depășește 6%.

Singurul segment care a înregistrat creștere este cel al carburanților, cu un avans de 11,2% față de anul precedent. Per ansamblu, evoluția indică o reducere generalizată a consumului, sugerând o scădere vizibilă a puterii de cumpărare în contextul măsurilor de austeritate și al presiunilor economice.