Într-un interviu acordat la Digi24, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a vorbit despre solicitarea României și a celor 38 de state, conform căreia Rusia trebuie să fie investigată pentru comiterea de crime de război în Ucraina. Acesta susține că această mișcare a scurtat timpul anchetei de la Curtea Penală Internaţională (CPI).

„Această solicitare pe care noi am făcut-o a ajutat foarte mult Curtea Penală Internațională, procurorul Curţii Penale Internaţionale, pentru că altfel s-ar fi consumat mai mult timp aşteptând o dezlegare, să spunem procedurală, din partea unei camerei preliminare a Curţii. Noi am ajutat Curtea Penală Internaţională să înceapă mai repede această anchetă”, a spus Bogdan Aurescu.

Întrebat dacă Vladimir Putin este un criminal de război, el susține că toate semnele spun destul de clar că războiul din Ucraina a generat crime, însă totul depinde de decizia care va fi luată de justiția internațională.

„Este vorba despre declaraţii cu caracter politic şi dacă ne uităm la toate informaţiile care vin, care sunt publice şi vin din teatrul de război din Ucraina, în urma agresiunii militare a Federaţiei Ruse, sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs astfel de crime de război. Ca jurist, ca profesor de drept internaţional, am foarte mare încredere în justiţia internaţională”, a răspuns ministrul român de externe.

Cât va dura ancheta?

Referitor la perioada pe care s-ar putea întinde ancheta CPI, acesta susține că toată acțiunea poate să dureze destul de mult. El menționează că trebuie purtate mai multe discuții în acest sens și totodată trebuie găsiți și martori, care să confirme toate cele întâmplate.

Totodată, el a adăugat că nu exclude posibilitatea ca Rusia să fi comis serioase încălcări ale dreptului internațional umanitar, ”adică încălcări ale modului de desfășurare a ostilităților și care se pot referi la încălcarea unor principii importante ale acestei ramuri de drept internațional”.

„De altfel, procurorul Curții Penale Internaționale s-a și deplasat în Ucraina, a discutat cu oficialii ucraineni, echipe ale oficiului Biroului procurorului CPI sunt deja în Ucraina și strâng probe, prin urmare este o investigație care probabil va dura ceva vreme, pentru că orice fel de astfel de procedură trebuie să se bazeze pe elemente de probă temeinice. Ele pot fi diverse, inclusiv mărturii ale unor martori oculari.

Poate să dureze destul de mult timp o astfel de anchetă, pentru că ea trebuie să fie temeinică, vorbim despre crime internaționale foarte grave (…) De fapt, dacă ne uităm la informațiile care vin din Ucraina, există posibilitatea ca acolo să se fi comis serioase încălcări ale dreptului internațional umanitar, adică încălcări ale modului de desfășurare a ostilităților și care se pot referi la încălcarea unor principii importante ale acestei ramuri de drept internațional”, a spus Bogdan Aurescu.

Vladimir Putin poate fi pedepsit?

Întrebat dacă președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea fi tras la răspundere pentru cele întâmplate, ministrul susține că se poate ajunge în stadiul în care Curtea Penală să tragă la răspundere persoane fizice, având în vedere gravitatea situației.

„Sunt chestiuni extrem de serioase, care comise de un stat împotriva altui stat reprezintă încălcări ale dreptului internațional și atrag răspunderea internațională a statului. Curtea Penală Internațională și Statutul de la Roma al CPI pot atrage și răspunderea persoanelor fizice”, a precizat Bogdan Aurescu.

În ceea ce privește eventualele pedepse care ar putea urma, acesta a ținut să explice că dreptul internațional penal și dreptul internațional umanitar nu prevăd modalități de punere în aplicare a acestor sentințe.

Pe de altă parte, există o obligație a tuturor statelor să le respecte și inclusiv de a preda persoanele care sunt urmărite de CPI, respectiv care fac obiectul unor condamnări, astfel încât ele să fie aduse în fața instanței.

De cealaltă parte, în cazul în care decizia Curții Internaționale de Justiție (CIJ) nu va fi respectată de Rusia, ministrul de Externe spune că ar putea fi luate măsuri astfel încât autoritățile să se asigure că măsurile sunt respectate.

„În cazul unei hotărâri a Curții Internaționale de Justiție (CIJ), ce reprezintă de fapt un ordin care impune măsuri conservatorii sau măsuri provizorii, avem a face tot cu o hotărâre care este obligatorie pentru statul împotriva căreia este ea emisă.

Într-o astfel de ipoteză, există posibilitatea ca celălalt stat care este parte la diferend, conform art. 94 din Charta ONU, să ceară Consiliului de Securitate să ia măsuri pentru a se asigura că sentința respectivă este respectată. Sigur, aici intervine problema votului Federației Ruse în Consiliul de Securitate. Este membru permanent și poate să blocheze prin veto orice fel de decizii”, a arătat Bogdan Aurescu.

Ce spune Rusia?

El a făcut referire și la o declarație a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, conform căreia ordinul ar putea să nu fie respectat, ministrul subliniind faptul că informația este una falsă.

„Dar asta arată încă o dată întregii comunități internaționale faptul că Federația Rusă nu respectă dreptul internațional. Vedeam o declarație a purtătorului de cuvânt al Kremlinului care spunea că acest ordin al Curții Internaționale de Justiție nu putea fi respectat, pentru că ar fi necesar un soi de acord între Federația Rusă și Ucraina pentru punerea lui în aplicare.

Este complet fals. Hotărârile Curții Internaționale de Justiție, inclusiv aceste ordine care se referă la măsuri conservatorii sau provizorii au caracter obligatoriu și trebuie respectate imediat. Ele doar trebuie puse în aplicare”, a arătat Bogdan Aurescu.

Ministrul de externe menționează că dreptul internațional trebuie respectat, iar Rusia comite o greșeală ignorând toate aceste aspecte. „Fără îndoială trebuie respectat dreptul internațional”, a punctat Bogdan Aurescu.