Anul 2017 începuse bine. Preţul energiei electrice se afla, de trei ani, pe un trend descrescător, în principal datorită afluxului de energie „verde“, eoliană şi fotovoltaică, dar şi a ajustării tarifelor de distribuţie, transport şi al contribuţiei pentru cogenerare. Dar în ianuarie, un val de ger abătut asupra României şi Europei a adus consumuri şi cerere record de electricitate.

Apa din lacuri a îngheţat, nivelul Dunării s-a situat foarte jos, iar eolienele nu se învârt la temperaturi de -20ºC. Termocentralele au fost nevoite să îşi tureze turbinele la maximum ca să suplinească deficitul de ofertă de energie, fiind pentru prima dată după mulţi ani când toate cele opt grupuri ale Complexului Energetic Oltenia au funcţionat concomitent. 

Declicul din ianuarie

Energia termo este cea mai scumpă energie. Drept urmare, preţurile de piaţă au „explodat“, alimentate şi de neinspiratele declarații ale guvernanților, care anunţau o criză energetică „iminentă“. S-au înregistrat valori pe PZU, piaţa de oportunitate a bursei, şi de cinci ori mai mari decât în perioada similară a anilor trecuţi. Şi după ieşirea de sezonul rece, preţurile au continuat să fie mari.

De ce?… în principal, din cauza unui deficit local de producţie şi a unui context regional nefavorabil. În primele şase luni ale anului, Sistemul Energetic Naţional nu a putut beneficia de aportul a 800 de MW ai centralei Petrom de la Brazi(în reparaţii), pentru o lună, de 700 de MW ai Centralei Nucleare de la Cernavodă (revizie) şi de două grupuri de la Rovinari (reparaţii). Ca un făcut, a fost şi secetă, iar Hidroelectrica a mers cu turbinele subturate. 

Dar scumpirea energiei din România se înscrie şi într-un context regional. Piaţa locală este conectată cu omoloagele sale din Ungaria, Slovacia şi Cehia. La rândul lor, Cehia şi Slovacia sunt conectate cu Italia şi Austria. Astfel, un şoc energetic pe oricare dintre aceste pieţe se propagă cu repeziciune şi pe celelalte. Pe pieţele conectate direct, cum este a noastră cu a ungurilor, cehilor şi slovacilor, se aplică principiul vaselor comunicante, adică energia mai ieftină migrează către piaţa mai scumpă.

 

Efecte

Pe unele deja le-am cunoscut. Mai mulţi traderi cu afaceri de sute de milioane de euro au intrat în insolvenţă, din pricina imposibilităţii de a-şi onora obligaţiile contractuale. În prezent, chiar şi pe piaţa contractelor la termen, energia este semnificativ mai scumpă decât în anii trecuţi, ajungând să coste circa 190 de lei/MWh, de la un preţ mediu, în această perioadă, de 145 – 150 de lei-MWh, în anii trecuţi.

În al doilea rând, românii plătesc, din mai, un curent mai scump cu 8,6% iar factura a crescut din nou din această lună. Cu scumpirea din octombrie, preţul energiei pentru casnici a crescut deja cu circa 14% în acest an, luând în calcul şi modificarea survenită în facturi la 1 aprilie. Este un procent foarte mare care anulează în totalitate ieftinirile din precedenţii trei ani.

Energia destinată consumatorilor casnici s-a scumpit pentru că 80% din coşul energetic pe care îl primim acasă era, până, la 1 mai, provenit din piaţa liberă. Acum este 90% iar procentul va ajunge la 100% în 2018. ANRE precizează că va începe o analiză pe piaţa energiei, pentru a descoperi de ce preţurile sunt aşa de mari, iar Consiliul Concurenţei a precizat, la rândul său, că ar putea demara o investigaţie, pe baza unor indicii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale între producătorii de energie.

Iar situaţia facturilor pentru casnici ar putea să se agraveze încă şi mai mult, având în vedere că, de la 1 ianuarie 2018, piaţa va fi în întregime liberalizată, adică 100% din energia pe care o vom primi la noi acasă va proveni din piaţa liberă, care acum arată nu tocmai bine pentru un consumator. Sigur, orice casnic are libertatea să treacă încă de pe acum în piaţa liberă şi să renunţe definitiv la preţul reglementat, pentru că sunt oferte alternative mai avantajoase şi cu 20%. 

Câştigători în acest an, aşa cum precizam, sunt producătorii de energie din surse convenţionale, unii din ei, precum Hidroelectrica şi CEO, având rezultate record. Preţurile mari şi cererea mare de energie i-au ajutat să înregistreze rezultate bune, însă nu s-au putut şi nu pot să se „bucure“ de acestea, pentru că le sunt luate de stat, prin cereri succesive de acordare de divindende, chiar din rezerve. În mod curios, deşi cererea de energie a fost foarte mare în prima jumătate a anului, totuşi, pe total, consumurile au scăzut puţin faţă de anul trecut. În primele șapte luni, raportat la aceeași perioadă din 2016, consumul a fost mai mic cu 1,2%. Acest lucru poate fi pus pe restrângerea continuă a industriei intensivă în consumul de electricitate, care este cel mai mare consumator al României, cu mult peste populaţie.

Te-ar putea interesa și: