Emmanuel Macron îi cere lui Erdogan să accepte aderarea Finlandei la NATO

După ce Rusia a invadat Ucraina, mai multe țări europene au luat decizia de a adera la NATO în cel mai scurt timp. Printre ele se numără Finlanda, dar și Suedia, însă președintele turc Recep Tayyip Erdoğan nu este de acord cu această mișcare.

Președintele francez, Emmanuel Macron, i-a cerut joi, 26 mai, omologului său turc, Recep Tayyip Erdoğan, să „respecte alegerea suverană” a Finlandei și a Suediei de a intra în NATO. Şeful statului și-a exprimat dorința ca să se găsească repede o „soluție” pentru a înlătura amenințarea veto-ului turcesc.

„Președintele Republicii a subliniat importanța respectării alegerii suverane a acestor două țări, rezultată dintr-un proces democratic și intervenind ca reacție la evoluția mediului lor de securitate”, a arătat Palatul Élysée, la finalul convorbirii telefonice lungi de o oră. „El și-a exprimat dorința ca discuțiile să continue pentru a găsi o soluție rapidă” opoziției turce la cele două candidaturi, a adăugat președinția franceză, scrie Le Point. 

Cele două țări nordice, rupând o lungă tradiție de neutralitate, au decis să adere la NATO ca reacție la ofensiva lansată de Rusia în Ucraina pe 24 februarie. Dar Turcia amenință să blocheze intrarea lor în Alianță, care necesită unanimitatea statelor membre ale organizației. Ankara acuză cele două țări că adăpostesc militanți kurzi ai PKK, Partidul muncitorilor din Kurdistan. O organizație considerată teroristă de către turci, aceștia cerând extrădarea lor.

 Libia, în centrul discuției franco-turce

Turcia intenționează de altfel o nouă operațiune contra kurzilor în nordul Siriei, care riscă să provoace noi tensiuni  cadrul NATO, în special cu Franța. Președinții francez și turc s-au referit de asemenea la „urgența de a face posibile exporturile de cereale ucrainene”, blocate de război în porturile din sudul țării, ceea ce amenință să ducă la o criză alimentară mondială.

Emmanuel Macron va continua „în zilele următoare contactele pe această temă cu actorii internaționali pertinenți”. Ei au discutat despre „diferitele căi posibile pentru a transporta” aceste recolte, în legătură cu Națiunile Unite, și „au convenit să rămână în contact pentru a găsi o soluție repede”.

Una din pistele studiate este crearea unui coridor naval de la Odesa, în Marea Neagră, în care Turcia ar putea fi un actor important. 

Cei doi lideri și-au exprimat pe de altă parte „îngrijorarea față de degradarea situației în Libia”. De la începutul lui martie, Libia are două guverne rivale, ca între 2014 și 2021. O situație care durează deci după aproape un deceniu de haos după căderea în 2011 a lui Muammar Gaddafi. Ţara este subminată de divizările între instituții concurente în Est și în Vest.

Un guvern format de fostul ministru de interne Fathi Bachagha – aprobat de Parlamentul cu sediul în Est – este în concurență cu executivul de la Tripoli condus de Abdelhamid Dbeibah, provenit din acorduri politice susținute de ONU.