Obiectivele României la summitul NATO de la Haga

Miercuri, la finalul ședinței de Guvern, Emil Hurezeanu a fost întrebat ce obiective urmărește România la summitul NATO de la Haga.

Ministrul de Externe a explicat că obiectivele NATO pentru termen mediu și lung sunt deja anunțate și previzibile, iar summitul de la care va participa pentru prima dată și președintele Statelor Unite reprezintă un for important de validare a acestora. El a subliniat că Statele Unite rămân un aliat fundamental al Alianței Nord-Atlantice, alături de partenerii europeni și Canada.

De asemenea, oficialul a menționat că se discută sporirea bugetelor de apărare, conform unor ținte anunțate, respectiv 3,5% plus 1,5% cheltuieli aferente. România are deja un buget militar de aproximativ 2,3-2,4%, situându-se printre țările cu cele mai bune bugete militare dintre aliați.

Comparativ, alte țări precum Italia nu au atins încă pragul de 2%, în timp ce Polonia și Țările Baltice intenționează să depășească 5%. Totul depinde însă de bugetele naționale ale fiecărei țări.

Hurezeanu a mai spus că va fi evaluată și măsura în care Statele Unite vor implementa planuri de distribuire a propriilor forțe militare în bazele americane de relevanță atlantică și nord-atlantică, precum și în bazele militare NATO, inclusiv cele din România.

”Sunt obiectivele în parte anunţate, previzibile, este important că va fi un for de validare a obiectivelor NATO pe termen mediu şi lung, prin prezenţa pentru prima oară la NATO, împreună cu aliaţii, a preşedintelui Statelor Unite. Există deja intenţii ale acestei administraţii în ceea ce priveşte evoluţia NATO.

Statele Unite rămân un aliat fundamental al Alianţei Nord-Atlantice, partenerii europeni rămân aliaţii şi Canada, bineînţeles în America de Nord, rămân aliaţii Statelor Unite.

E vorba de sporirea bugetelor de apărare în condiţiile anunţate, 3,5% plus 1,5% cheltuieli aferente. România este la un procent de 2,3-2,4% deja atins. Suntem între ţările cu cel mai bun buget militar între aliaţi. Italia, alte ţări, n-au ajuns nici la 2%, Polonia vrea să depăşească 5%, la fel Ţările Baltice. Totul este relativ şi este în funcţie de bugetele ţărilor respective.

Se va vedea ce măsură Statele Unite au aşa-zisul contingency planning de distribuire a propriilor forţe militare în bazele americane, de relevanţă atlantică, nord-atlantică, NATO, respectiv în bazele militare NATO, cum este şi cazul bazelor din România”, a afirmat acesta.

Cum se vor concretiza discuțiile dintre liderii țărilor NATO

Oficialul a mai precizat că va fi important de urmărit în ce măsură discuțiile purtate între liderii țărilor aliate se vor concretiza în decizii oficiale ale Alianței.

Emil Hurezeanu a explicat că urmează să se vadă cât de mult vor fi recunoscute rolul și importanța unor țări precum Polonia și România, care asigură de mult timp flancul estic al NATO, considerat cel mai credibil pentru apărare. El a menționat că și noii membri nordici, precum Suedia, Finlanda și Țările Baltice, dar și Turcia, care rămâne un pilon important în flancul estic-sud-estic, vor avea un cuvânt de spus.

De asemenea, a spus că rezultatele reale vor depinde de discuțiile liderilor aliați și de deciziile pe care le va lua NATO, precum și de hotărârile administrației americane conduse de președintele Trump, care până în ultimul moment pot rămâne parțial necunoscute.

”Vom vedea în ce măsură importanţa, ponderea unor ţări ca Polonia şi România, care asigură de decenii cel mai credibil flanc de apărare al Alianţei Nord-Atlantice, flancul de est, acolo sigur, au apărut între timp şi ţările nordice, noii membri ai alianţei Suedia, Finlanda, Ţările Baltice. Turcia rămâne un pilon al alianţei, putem să spunem în flancul estic, sud-estic.

Vom vedea în ce măsură ceea ce ştim până acum se confirmă în discuţiile pe care liderii statelor aliate le vor avea între ei, în hotărârile pe care le va lua alianţa. Şi în deciziile administraţiei americane ale preşedintelui Trump, care până în ultimul moment, cred, nu pot fi întru totul cunoscute”, a declarat ministrul de Externe.

Emil Hurezeanu, despre o întâlnire între Nicușor Dan și Donald Trump

 

Emil Hurezeanu a fost întrebat dacă președintele Nicușor Dan are programată o întâlnire cu Donald Trump în cadrul summitului NATO.

„Suntem în curs de programare a întâlnirilor președintelui Nicușor Dan”, a spus Hurezeanu.

De asemenea, a fost întrebat dacă se fac demersuri pentru ca Nicușor Dan să se întâlnească cu Donald Trump.

”Există intenţia fermă a organizării unei întâlniri între preşedintele României şi preşedintele Statelor Unite. Nu ştiu ca partea americană să fi confirmat până acum vreunei ţări întâlniri. Urmează.

Se întâmplă săptămâna viitoare între 24 şi 26 iunie”, a mai declarat ministrul de Externe.