Summitul NATO de la Haga: începutul noii arhitecturi de securitate euroatlantică
Pe fondul unui climat geopolitic tensionat și a incertitudinilor tot mai mari legate de viitorul echilibru de forțe între Statele Unite și Europa, reuniunea NATO de la Haga, programată pentru 24-25 iunie, se conturează ca un moment de recalibrare majoră a Alianței Nord-Atlantice. Ministrul român al Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a oferit o serie de declarații cheie în cadrul unui interviu acordat Antena 3 CNN, trasând contururile unei posibile noi paradigme de securitate euroatlantică.
Emil Hurezeanu a subliniat că Statele Unite nu intenționează să părăsească NATO
Contrar speculațiilor alimentate în ultimele luni de ambiguitățile politice de la Washington, Emil Hurezeanu a subliniat că Statele Unite nu intenționează să părăsească NATO sau continentul european.
„SUA nu vor să părăsească NATO, consideră că NATO este în continuare partenerul cel mai important al Occidentului, al civilizației Occidentale, cum vorbesc deja mulți reprezentanți ai Administrației Trump, că SUA nu vor să părăsească Europa, își vor redistribui probabil forțele, poate chiar le vor reduce, dar consideră că Europa, tocmai pentru că îi cere să se înarmeze, să fie mai puternică în anii care vin, SUA vor continua să fie acest partener de neocolit, absolut inalienabil al europenilor, așa cum s-a întâmplat după cel de-Al Doilea Război Mondial încoace”, a declarat șeful diplomației române.
Clarificare strategică sub presiunea lui Trump
Pentru prima dată de la revenirea sa în prim-planul scenei internaționale, președintele Donald Trump va discuta „cu toate cărțile pe masă” cu liderii europeni. Hurezeanu consideră că această întâlnire va defini conturul noii arhitecturi de securitate:
„Vom vedea concret cum va arăta noua alianță Occidentală. Pe de-o parte între SUA și partenerii ei europeni, Franța, Marea Britanie, puteri nucleare, de exemplu România, Polonia, țările cele mai importante flancul estic al Europei, aliați tradiționali și loiali ai SUA dintotdeauna. (…) Am câștigat cu SUA Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și Al Treilea Război Mondial, care a fost Războiul Rece.”
După șase luni marcate de informații contradictorii dinspre administrația americană, a spus Hurezeanu:
„Toate lucrurile acestea au fost mai confuze la nivelul percepției informațiilor contradictorii din cele șase luni de la instalarea noii Administrații americane. Au devenit însă mai clare, mai limpezi, iar momentul Haga, sfârșitul lui iunie 2025, e crucial pentru că vom ști în sfârșit la ce să ne așteptăm acum și de-acum încolo”.
Noua miză este apărarea la 5% din PIB
Tema centrală a Summitului va fi, însă, creșterea substanțială a bugetelor pentru apărare ale statelor membre. Emil Hurezeanu a punctat existența unui acord teoretic privind majorarea alocărilor:
„Știm că există un acord legat de creșterea cheltuielilor de Apărare ale țărilor membre, 3% buget de Apărare propriu-zis plus 1,5% cheltuieli aferente, deci la un moment dat bugetul de Apărare al tuturor statelor memebre NATO să fie de 5% din PIB, există un acord teoretic, chiar dacă multe state nu au ajuns (la ținta de 2% din PIB n.red), spre deosebire de România care are azi 2,3% – 2,4% efectiv buget de Apărare, sunt țări care stau departe de cifra de 2% ca Italia sau Spania, sunt țări ca Polonia care au depășit cifra de 5% sau ca Țările Baltice.”
România, cu un buget actual de apărare situat la 2,3% – 2,4% din PIB, se află în avangarda Alianței. În contrast, state precum Italia sau Spania rămân mult sub pragul de 2%, în vreme ce Polonia și statele baltice deja au depășit obiectivul de 5%.
La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, susține explicit această escaladare bugetară: 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructură și sectoare conexe. Spre deosebire de angajamentul gradual din 2014, actuala propunere urmărește planuri anuale ferme de creștere, pentru a atinge obiectivul de 5% într-un orizont predictibil.
„De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (…) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați”, avertizează Rutte.
Summitul de la Haga se profilează, astfel, nu doar ca o reuniune de rutină, ci ca o redefinire a raportului de forțe și a angajamentelor strategice în interiorul alianței occidentale. SUA nu se retrag, dar își cer prețul loialității: mai multă asumare financiară și militară din partea Europei.
