EDS cere despăgubiri de peste 231 de milioane de lei după decizia CCR

Unul dintre principalii traderi de energie din România solicită statului despăgubiri de peste 231 de milioane de lei și a contestat la Curtea Constituțională legislația privind plafonarea prețurilor.

Energy Distribution Services (EDS), unul dintre principalii actori de pe piața locală a energiei electrice, care a înregistrat venituri de peste 2 miliarde de lei în 2022 și mai mult de 4 miliarde în 2023, a depus o contestație la Curtea Constituțională (CCR) împotriva întregii legislații ce a impus plafonarea prețurilor facturate de furnizori către consumatori începând cu anul 2021.

Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, plafonarea urmează să fie eliminată începând cu 1 iulie 2025.

Conform sursei menționate, sesizarea de neconstituționalitate a fost depusă în cadrul unui proces aflat pe rol, inițiat în octombrie 2024, în care Energy Distribution Services (EDS) solicită Guvernului și Ministerului Finanțelor despăgubiri în valoare de peste 231 milioane de lei, la care se adaugă dobânzi.

Potrivit informațiilor din dosar, această sumă reprezintă profitul pe care compania nu l-a realizat în perioada februarie 2022 – prezent, calculat ca diferența dintre prețurile contractuale și cele efectiv facturate, diminuate în urma aplicării mecanismului de plafonare, după ce au fost scăzute sumele compensate de la bugetul de stat prin Ministerul Energiei.

Legislația care a impus plafonarea prețurilor, neconstituțională

EDS argumentează că legislația care a impus plafonarea prețurilor încalcă mai multe dispoziții constituționale, inclusiv cele referitoare la dreptul de proprietate, libertatea economică și principiul echității în stabilirea sarcinilor fiscale.

Compania EDS este deținută în părți egale de frații Sorina Liana Mirea și Costin Alexandru Mirea. Sorina Liana Mirea, care deține și funcția de administrator al EDS, este totodată asociat unic al firmei Vatech Consulting, operator al două parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală instalată de 13,44 MW. Vatech Consulting s-a aflat printre companiile care au contestat cu succes la Curtea Constituțională supraimpozitarea impusă producătorilor de energie, prin așa-numita contribuție la Fondul de Tranziție Energetică.

Motivarea deciziei

CCR a publicat recent, după aproape șapte luni de la pronunțare, motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională supraimpozitarea de 100% aplicată veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie din vânzările realizate la prețuri ce depășeau pragul de 450 lei/MWh, ulterior redus la 400 lei/MWh.

În argumentația sa, Curtea a precizat că obligația statului de a acorda despăgubiri revine doar producătorilor care au ridicat excepția de neconstituționalitate înainte ca decizia să fie publicată în Monitorul Oficial, precum și celor care au acțiuni în instanță în curs, privind recuperarea sumelor deja achitate.

În perioada 2022–2024, statul a încasat peste 18 miliarde de lei din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, fonduri utilizate pentru a compensa furnizorii care au aplicat măsurile de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale. O proporție redusă din această sumă ar proveni din supraimpozitarea impusă traderilor de energie, un mecanism aflat și el în atenția Curții Constituționale, însă asupra căruia aceasta nu a emis încă o decizie.

Plafonarea prețurilor finale facturate consumatorilor urmează să se încheie la data de 1 iulie 2025. Conform informațiilor publicate de Profit.ro, furnizorii de energie au început deja să lanseze oferte pentru perioada post-liberalizare, anticipând revenirea pieței la prețuri libere. În acest context, Guvernul elaborează măsuri de sprijin dedicate consumatorilor vulnerabili, sub forma unor tichete de energie care vor putea fi utilizate exclusiv pentru plata facturilor. Aceste tichete se vor acorda persoanelor singure cu venituri lunare nete sub 2.574 lei și familiilor cu un venit net pe membru de maximum 1.784 lei.

Totodată, pe agenda Curții Constituționale se află și alte contestații legate de reglementările privind plafonarea, printre care și cea depusă de E.ON Energie România – companie controlată de grupul german E.ON – care, la rândul său, solicită despăgubiri din partea statului, conform aceleiași surse.