Publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale a României (CCR) marchează o modificare semnificativă în ceea ce privește transparența funcției publice. Noile reguli exclud din declarațiile de avere informațiile referitoare la bunurile și veniturile soților sau copiilor și anulează obligația de publicare online.
Efectele sunt imediate, chiar înainte de termenul legal stabilit anterior pentru depunerea acestor documente, ceea ce ridică numeroase semne de întrebare legate de integritate și responsabilitate în spațiul public.
Ce schimbă decizia CCR privind declarațiile de avere
Decizia Curții Constituționale (CCR) nr. 297, adoptată în 29 mai și publicată astăzi, 12 iunie 2025, în Monitorul Oficial, vizează articolele legale care impuneau includerea membrilor de familie în declarațiile de avere și de interese.
Judecătorii constituționali au apreciat că aceste obligații contravin dreptului la viață privată și încalcă principiul răspunderii personale.
Potrivit CCR, nu este justificată impunerea unei responsabilități juridice pentru date care privesc terți, chiar dacă aceștia fac parte din familia funcționarului.
De asemenea, Curtea a invocat riscurile ridicate ale expunerii acestor informații într-un mediu digital unde procesarea automată prin inteligență artificială poate duce la profilări abuzive.
Riscuri tehnologice și identitate vulnerabilă în mediul online
Unul dintre cele mai sensibile argumente aduse de CCR este legat de impactul digitalizării asupra vieții private. Chiar și atunci când datele sunt parțial anonimizate, ele pot duce la identificarea exactă a persoanei în localitățile mici.
Prin combinarea unor date aparent nesemnificative – precum localitatea, tipul și suprafața imobilului – se poate reconstrui cu ușurință identitatea completă a persoanei vizate. Curtea avertizează că o astfel de practică încalcă demnitatea individului și creează o expunere nejustificată la riscuri de natură socială și economică.
Sistemul românesc, printre cele mai invazive din Europa
În motivarea deciziei, Curtea atrage atenția asupra faptului că România se afla, până la această decizie, în topul țărilor UE în ceea ce privește gradul de detaliere și acces public al declarațiilor de avere.
Dintre cele 27 de state membre, doar zece solicită astfel de declarații, iar în multe cazuri acestea nu sunt accesibile publicului sau sunt publicate într-o formă generalizată.
Sistemul românesc, până astăzi, permitea acces nelimitat la date extrem de detaliate, fără un prag de relevanță sau funcție, ceea ce nu mai este considerat acceptabil de CCR.
Aplicare imediată și schimbări în formularul de declarare
Publicarea deciziei în Monitorul Oficial are efecte directe și imediate. Astfel, declarațiile de avere care urmau să fie completate și depuse până la data de 16 iunie 2025 nu vor mai cuprinde informații despre bunurile sau veniturile membrilor de familie.
În plus, nu vor mai fi disponibile publicului prin intermediul site-urilor instituționale. Agenția Națională de Integritate (ANI) urmează să emită în cel mai scurt timp un punct de vedere oficial, pentru a clarifica detaliile de aplicare și pentru a adapta platforma digitală folosită la depunerea acestor documente.
Critici din interiorul CCR și avertismente din partea ANI
Decizia nu a trecut fără opoziție. Trei dintre judecătorii constituționali au exprimat opinii separate, în care au subliniat că măsura afectează grav instrumentele de prevenire a corupției.
Aceștia susțin că publicarea declarațiilor, cu unele limite rezonabile, este esențială pentru menținerea integrității în funcția publică.
De asemenea, Agenția Națională de Integritate și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilele consecințe negative asupra evaluărilor internaționale. Lipsa transparenței riscă să afecteze credibilitatea României în fața unor instituții precum OCDE și GRECO.
Posibile soluții legislative: valori, praguri și acces limitat
Curtea Constituțională recomandă reformarea completă a sistemului de declarare a averilor. Printre opțiunile avute în vedere se află înlocuirea declarațiilor detaliate cu unele valorice, introducerea unor praguri valorice pentru bunuri sau limitarea accesului publicului la anumite date sensibile.
Deocamdată, până la o intervenție legislativă clară, declarațiile de avere vor rămâne într-un regim de confidențialitate totală, fără precedent în România post-aderare la Uniunea Europeană.