Economistul-șef al ING Bank România, Valentin Tătaru: Producția industrială, la nivelul din 2014
Economistul-șef al ING Bank România, Valentin Tătaru, a tras un semnal de alarmă privind producția industrială din România, care a revenit la nivelul din 2014. În cadrul unei conferințe organizate de CES Bucharest, acesta a declarat că prețurile ridicate la energie și lipsa infrastructurii adecvate afectează competitivitatea și dezvoltarea economică a țării.
Producția industrială în România a scăzut la nivelul din 2014
Producția industrială din România a scăzut constant în ultimii ani, ajungând la un nivel similar celui din 2014. Valentin Tătaru a explicat că prețurile ridicate la energie reprezintă unul dintre principalii factori care împiedică industria românească să concureze cu succes pe piața internațională.
„Companiile româneşti plătesc preţuri la energie mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin. Nu cu puţin. În Suedia, este cam o treime din cât este în România preţul energiei. Cum poţi să concurezi cu acele companii? Nu ai cum. Şi, atunci, se tot reduce osânza, până nu mai e. Nu ai ce să faci. Şi, ne place, nu ne place, vedem deja cifrele. Deci, ne contractăm. Am ajuns cu producţia industrială, m-am uitat pe istoric, am ajuns la nivelul din 2014”, a declarat economistul.
Această problemă, combinată cu lipsa de investiții și infrastructură, a dus la stagnarea sectorului industrial. Tătaru a menționat că măsurile pe termen scurt adoptate pentru a acoperi urgențele bugetare limitează capacitatea statului de a implementa politici pe termen lung care să stimuleze dezvoltarea industrială.
Oportunități prin fonduri europene și infrastructură
Economistul a subliniat că fondurile europene reprezintă o șansă importantă pentru România de a depăși unele dintre aceste obstacole. Construirea rețelei naționale de autostrăzi este un pas semnificativ în această direcție, având potențialul de a atrage noi investiții și de a lega regiuni istorice care au fost izolate economic.
„România îşi construieşte acum reţeaua de autostrăzi pentru prima dată. Nu e ca în Germania, nu facem a zecea autostradă. O facem pe prima, care leagă nişte regiuni ale ţării. M-aş aştepta ca de aici să avem un efect de multiplicare greu de estimat în momentul de faţă, dar business-uri noi şi o angrenare a mediului economic, pentru că, încă o dată, uneşti nişte regiuni care niciodată n-au fost unite, creezi condiţiile pentru ca nişte investitori să ia nişte decizii care poate înainte au ocolit România din cauza lipsei infrastructurii”, a explicat Tătaru.
El a menționat că investițiile majore, precum cele ale Daimler și Audi, au ocolit România din cauza lipsei infrastructurii. Totuși, beneficiile acestei dezvoltări se vor concretiza doar pe termen mediu și lung, iar impactul imediat asupra economiei rămâne limitat.
Digitalizare și colectarea taxelor
Un alt aspect abordat de Tătaru a fost digitalizarea administrației publice, inclusiv îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor de către ANAF. Economistul a atras atenția asupra necesității unei abordări graduale în acest domeniu, avertizând că o colectare bruscă și completă ar putea destabiliza economia.
„Banii ăştia necolectaţi nu dispar, nu se duc în cosmos. Ei sunt în jurul nostru. Sunt şi prin maşinile de pe stradă, sunt şi prin preţurile apartamentelor din nordul Bucureştiului, ei sunt pe undeva. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie îmbunătăţită colectarea, dar trebuie gradual, pentru că dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine”, a explicat el.
Deși România continuă să înregistreze creștere economică, aceasta este bazată în principal pe consum și importuri, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sa. Tătaru a subliniat că, odată ce nivelul datoriei publice va deveni insuportabil, România va trebui să dezvolte capacități economice care să permită rambursarea acesteia.
El a concluzionat că „este nevoie de măsuri strategice pentru a transforma această creștere în dezvoltare sustenabilă. Deocamdată, ne bazăm pe speranță sinceră că lucrurile vor merge mai bine.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





