România nu dispune de fundațiile necesare pentru a se transforma într-o economie bazată pe tehnologie avansată
România nu dispune, în prezent, de fundațiile necesare pentru a se transforma într-o economie bazată pe tehnologie avansată și se îndreaptă, mai degrabă, spre o economie centrată pe servicii – consideră Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României.
„Eu, personal, nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie high-tech, pentru că nu am pus bazele pentru a avea aşa ceva, atât în ceea ce priveşte sistemul educaţional, cât şi în ce priveşte sistemul de cercetare-inovare. Cât timp avem în sistemul educaţional scorurile la PISA pe care le avem şi 40% analfabeţi funcţional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaştere”, a declarat Lazea în cadrul summitului „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, precizând că vorbește în nume personal.
Economistul afirmă că primul pas ar trebui să fie crearea unui sistem de stimulente și sancțiuni pentru cadrele didactice, astfel încât acestea să fie motivate să predea și în mediul rural. „Prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoaşterii, este un sistem de stimulente şi penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural”, a subliniat acesta.
Propunerea repetată de 12 ani
Lazea a adăugat că propune de mai bine de un deceniu un mecanism de burse pentru cei mai buni elevi de la sate, cu obligația ca aceștia să revină în localitatea natală după finalizarea studiilor.
„Să fie acordate burse de stat celor mai buni elevi de liceu din mediul rural, sub semnătura acestora că, odată terminate studiile, se vor întoarce şi vor presta măcar trei-cinci ani, în contul bursei pe care au primit-o, în localitatea lor de baştină”, a explicat el, adăugând că, în caz contrar, tinerii ar trebui să restituie integral suma primită, inclusiv dobânzile și penalizările.
„Trebuie găsit un mecanism de piaţă, subliniez de piaţă, prin care să-i ajuţi pe cei mai brilianţi dintre elevii din mediul rural (…) şi, ajutându-i pe ei, să-i ajuţi şi pe copiii ceilalţi”, a completat reprezentantul BNR.
Lipsa conexiunilor între actorii inovației
Referindu-se la sistemul de cercetare și inovare, Lazea a afirmat că în România lipsește colaborarea între actorii esențiali — inovatorul, producătorul, comerciantul și specialistul în proprietate intelectuală.
„Inovatorul, el fiind inginer, n-are nicio treabă cu proprietăţi intelectuale, chestii juridice, economice. (…) Lui îi trebuie un ecosistem în care, prin apăsarea unei taste, să i se afişeze o listă cu toţi specialiştii de proprietate intelectuală din judeţ şi din ţară. Pe o altă tastă să apese şi să apară toţi producătorii din ţară sau din străinătate (…) şi, în sfârşit, o listă de comercianţi unde aceeaşi invenţie să poată fi valorificată. (…) În România ele nu ştiu una de alta sau, dacă ştiu, o ştiu la modul întâmplător”, a explicat economistul.
„Ne îndreptăm spre o economie a serviciilor”
Potrivit acestuia, România – asemenea Europei – se îndreaptă inevitabil către o economie bazată pe servicii, în contextul limitărilor de resurse naturale și al costurilor ridicate ale forței de muncă.
„Având în vedere aceste constrângeri, noi şi europenii ne vom îndrepta, vrând nevrând, spre servicii”, a punctat Lazea.
El a subliniat că țara noastră are deja un excedent comercial în domenii precum transporturile internaționale, serviciile informatice și de prelucrare a bunurilor, însă înregistrează un deficit „pe care n-ar trebui să-l aibă” la turism, construcții și servicii culturale sau recreaționale.
„În materie de turism internaţional ar trebui să promovăm mult mai asiduu nu doar litoralul şi muntele, ci şi turismul cultural, religios, istoric, sportiv etc, toate acele lucruri în care suntem competitivi, dar nu ştim să le promovăm”, a mai spus oficialul BNR.
De asemenea, el a atras atenția asupra potențialului insuficient exploatat din construcții și din segmentul serviciilor culturale.
„Avem atâţia muncitori români la lucru peste hotare. Oare nu s-ar putea face nişte echipe care să pornească de la design, proiectare, arhitectură, nu numai forţă brută? (…) În ceea ce priveşte serviciile personale şi culturale şi recreaţionale, avem avantajul că în România există o foarte bună cunoaştere a limbilor străine, care ar trebui să ne facă lideri în acest domeniu. (…) De exemplu, case de îngrijire a bătrânilor pentru clienţii bogaţi din Europa (…) sau producţie cinematografică europeană utilizând infrastructura noastră”, a adăugat Lazea.
Economistul-șef al BNR a făcut aceste declarații în cadrul summitului „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, organizat de Confederaţia Patronală Concordia.
