Economia zonei euro s-a contractat pentru prima dată în ultimul an. Războiul din Iran și criza energetică pun presiune pe UE

Economia zonei euro a intrat în teritoriu negativ în primul trimestru din 2026, marcând prima contracție din ultimele 12 luni. Datele finale publicate de Eurostat arată o scădere de 0,2% față de trimestrul precedent, pe fondul efectelor războiului din Iran, al costurilor ridicate cu energia și al încetinirii activității economice. Deși declinul puternic al Irlandei a influențat semnificativ rezultatul agregat, indicatorii arată că economia europeană traversează o perioadă dificilă, iar riscurile de stagflație devin tot mai evidente.

Zona euro a trecut pe minus după un an de creștere

Potrivit estimării finale publicate vineri de Eurostat, economia celor 21 de state care folosesc moneda euro s-a contractat cu 0,2% în primele trei luni ale anului 2026.

Rezultatul este semnificativ mai slab decât estimarea preliminară, care indica o creștere de 0,1%, și reprezintă o inversare a avansului de 0,2% înregistrat în ultimul trimestru din 2025.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, economia zonei euro a crescut cu doar 0,3%, mult sub ritmul de 1,2% consemnat în urmă cu un an.

Specialiștii consideră că încetinirea reflectă impactul tot mai puternic al conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei europene, prin creșterea costurilor energetice și deteriorarea încrederii mediului de afaceri și a consumatorilor.

Irlanda a tras în jos statisticile întregii zone euro

Cea mai spectaculoasă evoluție din raportul Eurostat este cea a Irlandei.

Economia irlandeză s-a contractat cu 12,1% față de trimestrul anterior și cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Deși cifrele par dramatice, economiștii avertizează că PIB-ul Irlandei este puternic influențat de activitatea marilor companii multinaționale, în special din sectorul farmaceutic și tehnologic.

Oficiul Central de Statistică al Irlandei a explicat în repetate rânduri că fluctuațiile majore ale PIB-ului sunt determinate mai ales de deciziile corporațiilor internaționale și nu reflectă în mod fidel situația economiei interne.

Scăderea din primul trimestru vine după o perioadă în care exportatorii de produse farmaceutice au accelerat livrările către Statele Unite înaintea unor modificări tarifare, ceea ce a generat o creștere excepțională a producției și a exporturilor în trimestrele anterioare.

Germania și Spania au continuat să crească

Dacă Irlanda este exclusă din calcul, imaginea economiei europene apare mai puțin dramatică.

Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, a înregistrat o creștere de 0,3% în primul trimestru al anului, oferind primele semnale de stabilizare după doi ani marcați de performanțe economice slabe.

Italia a raportat, la rândul său, un avans de 0,3%, în timp ce Spania și-a păstrat poziția de lider al marilor economii europene, cu o creștere de 0,6%.

În schimb, Franța a revenit pe minus, economia sa contractându-se cu 0,1%, semnalând o fragilitate care exista încă înainte de actuala criză energetică.

Comerțul și investițiile au frânat economia europeană

Datele Eurostat arată că principalul factor care a tras în jos economia zonei euro a fost comerțul net.

Acesta a redus creșterea economică cu 0,3 puncte procentuale în primul trimestru.

În același timp, investițiile mai slabe au contribuit la diminuarea activității economice cu încă 0,1 puncte procentuale.

Aceste evoluții reflectă atât incertitudinile economice globale, cât și prudența companiilor în fața unui context geopolitic complicat.

Războiul din Iran afectează tot mai puternic economia europeană

Economiștii consideră că unul dintre principalii factori care au influențat negativ economia europeană este conflictul din Iran, început în februarie 2026.

Potrivit Buletinului Economic al Băncii Centrale Europene, prețul petrolului a urcat la aproximativ 104 dolari pe baril imediat după atacurile din regiune.

Ulterior, cotațiile au rămas la niveluri ridicate, în principal din cauza perturbărilor din Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Prin această zonă tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol.

În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice din statele Golfului, inclusiv asupra unor instalații din Qatar, au afectat fluxurile de gaze naturale lichefiate (LNG), de care Europa depinde într-o măsură tot mai mare după reducerea importurilor din Rusia.

Stagflația devine principalul risc pentru Europa

Mai mulți economiști avertizează că efectele cumulate ale conflictului din Orientul Mijlociu, ale tensiunilor comerciale cu Statele Unite și ale concurenței puternice din partea exportatorilor chinezi cresc riscul unui scenariu de stagflație.

Acest fenomen combină stagnarea economică cu inflația ridicată și este considerat unul dintre cele mai dificile scenarii pentru factorii de decizie economică.

BCE este pusă în fața unei decizii dificile

În paralel cu încetinirea economiei, inflația continuă să accelereze.

Rata anuală a inflației în zona euro a urcat de la 1,9% în februarie la 2,5% în martie și a ajuns la 3% în aprilie, pe fondul majorării prețurilor la energie.

Banca Centrală Europeană a menținut dobânzile nemodificate la ședința din aprilie, însă a transmis că urmărește cu atenție evoluția presiunilor inflaționiste.

Următoarea reuniune de politică monetară este programată pentru 11 iunie, iar piețele financiare estimează aproape unanim o majorare a dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază, până la 2,25%.

Totuși, noile date privind contracția economiei complică situația BCE, care trebuie să găsească un echilibru între combaterea inflației și susținerea creșterii economice.

Un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiștilor indica încă din luna mai posibilitatea a două majorări de dobândă în acest an, în iunie și septembrie.

Piața muncii începe să dea semne de slăbiciune

Datele privind ocuparea forței de muncă sugerează că încetinirea economică începe să se reflecte și în piața muncii.

Numărul persoanelor ocupate a crescut cu doar 0,1% în primul trimestru, în timp ce numărul total al orelor lucrate a scăzut cu 0,2%.

În același timp, rata șomajului din zona euro a urcat la 6,3% în aprilie, față de 6,2% în martie.

Deși modificarea este redusă, economiștii o consideră un semnal important că cererea de forță de muncă începe să se tempereze.

OCDE avertizează asupra unui risc de încetinire globală

Pe lângă dificultățile cu care se confruntă Europa, organizațiile internaționale avertizează că efectele unei crize energetice prelungite ar putea depăși granițele continentului.

Experții OCDE atrag atenția că perturbările persistente ale fluxurilor energetice și menținerea tensiunilor geopolitice ar putea încetini semnificativ economia mondială.

În scenariul cel mai pesimist, ritmurile de creștere economică ar putea coborî spre niveluri comparabile cu cele înregistrate în timpul crizei financiare din 2008-2009 sau în perioada pandemiei de COVID-19.

Pentru moment, datele din primul trimestru confirmă că economia zonei euro a intrat într-o perioadă de vulnerabilitate accentuată, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și deciziile BCE vor juca un rol esențial în stabilirea direcției economice a Europei în a doua jumătate a anului.