Economia încetinește, inflația rămâne cea mai mare din UE. Ce arată cele mai noi date despre România

Fiecare lună de incertitudine politică generează costuri suplimentare prin dobânzi mai ridicate, investiții amânate și decizii economice întârziate, într-un context în care România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de aproximativ 11%, unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare și o datorie publică aflată în apropierea pragului de 60% din PIB. Avertismentul a fost lansat joi de președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz, la Conferința Anuală AAFBR 2026.

Cea mai mare inflație din UE și datorii în creștere. Ce riscă România în următorii ani

Potrivit acestuia, modelul economic care a susținut dezvoltarea României în ultimele decenii și-a atins limitele, iar schimbarea sa nu mai poate fi evitată.

„Modelul care a adus România până aici – construit pe consum, finanțat prin deficit și alimentat prin importuri – și-a atins limita. Nu este o opinie personală și nu este o opinie generală. Este o concluzie care se citește în date. Cu toții ne uităm la date și vedem acest lucru. Întrebarea acestei zile nu cred că este dacă schimbăm modelul. Este dacă-l schimbăm prin decizie sau printr-o criză”, a declarat Jakubowicz.

Acesta a explicat că nivelul consumului din România a ajuns la aproape 94% din media europeană, însă productivitatea se situează la doar 78% din media UE, ceea ce evidențiază un decalaj semnificativ între ceea ce consumă populația și ceea ce produce economia.

„Cu alte cuvinte, am ajuns să consumăm aproape ca în vestul Europei, dar producem ca o economie emergentă (…). Iar diferența unde o regăsim? În împrumuturi”, a precizat președintele AAFBR.

Economia, între stagnare și recesiune

În analiza prezentată, Jakubowicz a subliniat că economia României se află într-un moment dificil, marcat de o creștere economică redusă și dezechilibre fiscale importante.

„Trei cifre pe care, din punctul meu de vedere, nu le putem ocoli: creșterea economică a fost de doar 0,7% în 2025, iar anul acesta, dacă ne uităm, în cel mai bun caz va fi cumva la limita dintre stagnare și recesiune; avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aproximativ 11% (…) și unul dintre cele mai mari deficite”, a afirmat acesta.

Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari a atras atenția și asupra evoluției datoriei publice, care se apropie de 60% din PIB.

„Practic, ar fi singurul criteriu de la Mastricht pe care România îl mai îndeplinește în acest moment și, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%”, a spus Jakubowicz.

Flavius Valentin Jakubowicz a invocat și o analiză recentă a Comisiei Europene, care indică riscuri ridicate privind sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și estimează că aceasta ar putea ajunge la aproximativ 90% din PIB până în 2036.

Europa încetinește, iar costurile de finanțare cresc

Potrivit specialistului, dificultățile economiei românești sunt amplificate de încetinirea economiei europene. „Și să nu ne amăgim că este doar despre noi. Europa însăși încetinește. Zona euro crește anul acesta cu doar 0,8%”, a afirmat Jakubowicz.

Acesta a remarcat că mediul economic extern nu mai oferă avantajele de care România a beneficiat în ultimele două decenii. „Vântul care a ajutat România în două decenii – banii ieftini și piețe în expansiune – a dispărut exact când aveam nevoie mai mare de el”, a spus el. În opinia sa, ritmul de creștere economică de 2,5%-3% anual și-a atins limitele, fără să genereze prosperitate sustenabilă.

„Ne împrumutăm mai mult și mai scump decât creștem, iar ratingul ne ține la un pas de zona nerecomandată investițiilor”, a avertizat președintele AAFBR.

Cinci direcții propuse pentru schimbarea modelului economic

Flavius Valentin Jakubowicz a prezentat și cinci direcții pe care le consideră esențiale pentru reconfigurarea economiei românești.

Prima dintre acestea este creșterea productivității. „Obiectivul nu este o economie ieftină, ci o economie care să fie competitivă. Salariile trebuie să crească împreună cu productivitatea, nu înaintea ei, iar asta înseamnă tehnologie, educație tehnică, formare, nu doar majorări salariale și nominale”, a explicat analistul.

A doua direcție vizează reindustrializarea și asigurarea unor costuri competitive la energie. „Convergența cu Europa nu se câștigă în statistici (…), ci bătălia se câștigă în fabrici și în exporturi. Am pierdut în 10 ani mai multă industrie decât orice alt stat din Uniunea Europeană”, a subliniat Jakubowicz. El consideră că stoparea acestui declin depinde de existența unei energii predictibile și competitive pentru sectorul industrial.

A treia direcție indicată de președintele AAFBR este orientarea către investiții înaintea consumului. „Avem cel mai mare levier din istoria noastră la acest moment: fondurile europene, aproape 9 miliarde de euro putem să mai pierdem dacă nu știm să atragem acești bani până la 31 august anul acesta”, a declarat acesta.

Jakubowicz a susținut că diferența dintre proiectele finalizate și cele abandonate este dată de capacitatea de execuție și de utilizarea eficientă a resurselor disponibile.

A patra direcție propusă este reforma administrației publice. „Avem una dintre cele mai scumpe administrații din regiune și una dintre cele mai slabe la nivelul serviciilor publice digitale și în mod special aș menționa și pentru suportul companiilor și afacerilor”, a afirmat analistul.

Potrivit acestuia, reforma nu înseamnă reducerea aparatului administrativ de dragul reducerilor, ci construirea unui stat eficient și orientat către cetățean. Pe poziția a cincea se află credibilitatea fiscală și predictibilitatea, considerate condiții esențiale pentru dezvoltarea economică.

„Pentru fiecare lună de incertitudine politică plătim în dobânzi, investiții amânate și decizii amânate iar și iar și iar”, a declarat Jakubowicz.

Acesta a susținut că procesul de consolidare fiscală trebuie continuat, iar reformele trebuie să depășească ciclurile electorale. „Aderarea la OCDE trebuie să devină ancora care ne ieftinește în sfârșit costul capitalului”, a precizat președintele AAFBR.

În același context, el a arătat că anul 2026 reprezintă un moment important pentru economia românească, prin suprapunerea termenelor asociate Planului Național de Redresare și Reziliență, procesului de aderare la OCDE și evaluărilor agențiilor de rating.

„Reconfigurarea acestui model economic nu poate fi amânată pentru un context mai bun. De fiecare dată așteptăm o zi mai bună, dar aceasta nu va veni de la sine, ține de noi să o susținem”, a concluzionat Flavius Valentin Jakubowicz.