Acesta arată că ritmul de creștere economică în regiunea Europa și Asia Centrală a încetinit la 3,1% în 2018 și se estimează că va ajunge la 2,1% în 2019, în contextul încetinirii creșterii economice globale și al perspectivelor incerte.

Acesta arată că ţările ar trebui să elimine decalajele în materie de investiții, să îmbunătățească guvernarea, să participe mai mult la lanțurile valorice globale și să se asigure că mai multe persoane au acces la servicii financiare, inclusiv la conturi bancare și plăți digitale.

„Creșterea economică în țările din regiune a variat. Evoluţia pozitivă a datelor privind PIB-ul Rusiei, cea mai mare economie din regiune, a contribuit mult la creșterea regională, împreună cu creșterea accelerată din Albania, Ungaria, Polonia și Serbia”, arată comunicatul Băncii Mondiale.

Între timp, Turcia a înregistrat o încetinire considerabilă, declanșată de presiunile de pe piața financiară și asupra monedei – creșterea este estimată la 1,0% pentru 2019, un declin major față de 7,4% în 2017.

„Europa și Asia Centrală sunt vulnerabile în faţa incertitudinilor globale și se confruntă cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv îmbătrânirea populației, declinul productivității, scăderea investițiilor și schimbările climatice. Vestea bună este că sunt disponibile diverse opțiuni de politici pentru accelerarea creșterii și gestionarea acestor provocări”, a spus Cyril Muller, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.

Creșterea regională se așteaptă să continue modest în perioada 2020-2021, deoarece revenirea treptată anticipată a Turciei va compensa activitatea moderată din Europa Centrală. Cu toate acestea, provocările pe termen lung din regiune rămân semnificative.

„Ponderea populației aflată la vârsta activă în regiune a scăzut dramatic, în mare parte ca urmare a declinului ratei de fertilitate din anii 1990. Productivitatea s-a diminuat la 0,8% pe an între 2013 și 2017. Creșterea investițiilor a încetinit rapid, de la o medie de peste 15% cu cinci ani înainte de criza financiară globală la o medie de 1,6% în perioada 2014-2018. Alte zone din regiune – în special Asia Centrală și Balcanii de Vest – sunt extrem de vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, precum seceta, inundațiile și dezastrele naturale mai frecvente”, mai arată raportul.

Raportul indică faptul că incluziunea financiară poate să ajute țările din Europa și Asia Centrală să gestioneze aceste provocări, deoarece accesul la serviciile financiare facilitează investiția oamenilor în sănătatea, educația și afacerile acestora, promovând astfel dezvoltarea și reducând sărăcia.

„Incluziunea financiară poate ajuta accelerarea creșterii economice și poate juca un rol important în gestionarea multor provocări pe termen lung ale regiunii. Deținerea unui cont este primul pas către un sistem financiar formal, făcând mai ușoară încasarea salariului, primirea banilor de la prieteni și familie și colectarea plăților guvernamentale. De asemenea, încurajează economiile și creditarea. În țările emergente din Europa și Asia Centrală, ponderea populației care deține un cont a crescut de la 45% în 2011 la 65% în 2017, ceea ce reprezintă o tendință promițătoare”, a spus Asli Demirgüç-Kunt, economist șef pentru Europa și Asia Centrală al Băncii Mondiale.

Acesta afirmă că mai sunt multe de făcut în majoritatea țărilor.

În 2017, aproximativ 116 milioane de adulți din regiunea Europa și Asia Centrală nu aveau un cont bancar, cei mai mulți trăind în Rusia, Turcia, Uzbekistan, Ucraina și România.

„Lipsa accesului la serviciile bancare este asociată de obicei cu lipsa participării la forța de muncă, nivelurile scăzute de educație și apartenența la cele 40% cele mai sărace din populație. Lipsa încrederii în instituțiile financiare reprezintă o preocupare majoră a oamenilor, fiind asociată nivelurilor scăzute de economii formale și prevalenței împrumuturilor informale în întreaga regiune. De asemenea, persistă disparitatea de gen în ceea ce privește deținerea unui cont: femeile reprezintă 58% dintre adulții care nu au acces la servicii bancare din regiune”, punctează raportul.

Pentru a crește semnificativ numărul de deținători de conturi bancare din regiune, raportul argumentează că guvernele pot să joace un rol esențial prin mutarea plăților obișnuite în conturile bancare. Aceste plăți ar include salariile lucrătorilor din sectorul public, distribuirea pensiilor publice, a plăților agricole și a prestațiilor sociale către persoanele respective.

Progresul tehnologiei digitale și utilizarea la un nivel mai mare a telefoanelor mobile prezintă, de asemenea, oportunități majore pentru guverne de a extinde incluziunea financiară, de a elimina disparitățile de gen și a impulsiona creșterea economică a țărilor din regiune.

Te-ar putea interesa și: