Insolvențele globale au scăzut în 2020 (-12%) și vor continua acest trend până la finalul acestui an (-6%), deoarece extinderea multor măsuri de sprijin de stat într-un context de politică monetară general acomodativă contribuie la gestionarea presiunii asupra lichidității companiilor și a solvabilității acestora.

„Privind nivelurile de insolvență, guvernele au reușit să ajute companiile să facă față crizei: intervenția masivă a statului a împiedicat una din două insolvențe în Europa de Vest și una din trei în SUA în 2020. Extinderea lor va menține insolvențele la un nivel scăzut în 2021, dar ceea ce se întâmplă în continuare depinde de modul în care acționează guvernele în următoarele luni”, a declarat Maxime Lemerle, șef de cercetare sectorială și de insolvență la Euler Hermes.

Potrivit Euler Hermes, retragerea măsurilor de sprijin pentru companii pune bazele unei normalizări treptate a insolvențelor în afaceri. Cel mai mare asigurător mondial de credite comerciale se așteaptă ca insolvențele globale să înregistreze o revenire de + 15% în 2022, după doi ani consecutivi de declin. Chiar și în cazul unei eliminări treptate, revenirea la nivelurile de insolvență dinaintea de criză va dura mai mult. Astfel, insolvențele globale vor rămâne cu -4% sub nivelurile din 2019 în 2022.

Mai multe țări europene și piețele emergente ar putea constata o revenire mult mai repede decât SUA și părți din Asia

Piețele emergente văd deja o normalizare a insolvențelor comerciale pe fondul unor restricții reînnoite ca răspuns la noi valuri de infecții și la un sprijin politic mai puțin generos. În fața unei succesiuni de blocaje și a unui sprijin politic mai puțin generos, în Africa insolvențele vor depăși nivelurile pre-Covid-19 în 2021, în timp ce în Europa Centrală și de Est și America Latină acest lucru se va întâmpla în 2022.

După un declin vizibil în 2020-2021 din cauza pandemiei și a redresării economice, majoritatea țărilor asiatice vor înregistra insolvențe mai mari în 2022 (+ 18% pentru regiune), iar India va înregistra o creștere puternică (+ 69%). Cu toate acestea, deși majoritatea țărilor se vor întoarce la tendințele „naturale” a insolvențelor legate de demografia afacerilor și perspectivele economice, regiunea va înregistra în continuare mai puține insolvențe în 2021 decât în ​​2019, cu excepția cazului în care o reapariție prelungită a virusului continuă să perturbe lanțurile de aprovizionare.

Europa de Vest va prezenta tendințe mixte: Spania și Italia vor vedea probabil o recuperare semnificativă a insolvențelor până în 2022 (5.110 și respectiv 10.500 insolvențe) datorită ponderii mai mari a sectoarelor sensibile la restricțiile Covid-19. În schimb, în Germania (16.300), Franța (37.000), Belgia (8.150) și Țările de Jos (2.400) va dura mai mult timp pentru a reveni la nivelurile dinaintea crizei din cauza pachetelor mari de sprijin și / sau a extinderii măsurilor de sprijin.

SUA ramâne cu un număr redus de insolvențe atât în 2021, cât și în 2022, în principal datorită combinației de sprijin masiv (prin programul de împrumut PPP în 2020 și planul de redresare în 2021-2022).

În cazul României, dacă în perioada 2018-2020 eram obișnuiți cu scăderi anuale de peste 5%, pentru 2021 tendința pare să se fi inversat. Nivelul de +7.6% înregistrat pe primele opt luni confirmă așteptările anterioare de creștere emise chiar înainte de criza pandemică. Totuși, mai multe nuanțări merită evidențiate. În primul rând, o creștere era normal a avea loc după ani de scăderi a numărului de insolvențe.

Apoi, efortul de susținere a economiei în pandemie a scăzut gradual în intensitate în al doilea an pandemic și va continua să se manifeste cel puțin printr-o contracție la nivelul lichidității companiilor. În al doilea rând, accelerarea inflației sub presiunea creșterii prețurilor la energie și a materiilor prime la nivel global va conduce inevitabil la intervenții graduale asupra dobânzii de referință din partea BNR pe măsură ce estimarile pentru inflație vor fi depășite în urmatoarele luni (deja peste 6%). O creștere a costurilor de finanțare deja observată la nivel local și regional va pune presiune asupra capacității de finanțare a nevoilor companiilor. Asistăm astfel, la o scădere a ritmului în ultimele luni după vârfurile înregistrate în Aprilie-Mai (+54% la cinci luni), explicabile însă printr-un efect de baza foarte puternic începând cu trimestrul II al anului trecut când instanțele au avut un program restricționat iar măsurile de suport (inclusiv la nivel legislativ) au început să fie implementate.

”Dintre sectoarele cu ponderea cea mai importantă în total, dar și cu creșteri peste medie în 2021 se remarcă sectorul comerțului (cu ridicată și cu amănuntul), al construcțiilor, al serviciilor administrative și suport și, bineînțeles, domeniul Horeca.

Dacă în cazul construcțiilor și al comerțului constrângerile au fost mai puțin la nivelul cererii (cu excepția anumitor segmente din off-line), creșterea numărului insolvențelor ținând mai mult de fragilitatea intrinsecă a companiilor aferente (de dimensiuni reduse, slab capitalizate și cu îndatorare ridicată), sectorul serviciilor și mai ales Horeca au resimțit din plin efectul pandemiei. Cu toate acestea, evoluția numărului de insolvențe în acest an nu a înaintat într-o singură direcție, fiind mai volatilă decât în anii precedenți. Deși o normalizare a numărului de insolvențe indică un nivel de +7-8% creștere per total în 2021, felul cum va fi gestionată criza energetică în următoarele șase luni și implicit „îmblânzirea” puseului inflaționist aferent va determina magnitudinea creșterii numărului de insolvențe mai ales pentru 2022. Un nivel sub 10% de creștere ar putea fi considerat ușor optimist ținând cont de ritmurile în scădere din anii anteriori pandemiei și de turbulențele ce au urmat.”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

5 indicatori vor modela evoluția insolvențelor în lunile următoare

Euler Hermes a identificat cinci factori care vor da trendul următor pentru insolvențe globale:

  • Momentul global al revenirii economice, care va fi decisiv pentru ritmul eliminării măsurilor de sprijin de stat și care, la rândul său, va afecta ritmul normalizării insolvenței în afaceri: majoritatea economiilor avansate ar trebui să vadă o creștere a PIB peste + 1,7% necesară stabilizării insolvențelor în 2021-2022;
  • Ritmul de retragere a sprijinului de stat, deoarece va influența și dinamica arderii de numerar a companiilor;
  • Acest punct este cu atât mai important cu cât multe companii fragile vor fi în continuare cu un risc ridicat de neîndeplinire a obligațiilor, în special „zombii” pre-Covid-19 menținuți pe linia de plutire prin măsuri de urgență și companiile slăbite de îndatorarea suplimentară din criză;
  • Deteriorarea situației financiare a companiilor;
  • Recuperarea rapidă a creării de afaceri, deoarece creșterea numărului de întreprinderi va influența pozitiv baza pentru insolvențe potențiale, în special în sectoarele în care noile businessuri sunt strâns legate de satisfacerea nevoilor care decurg din pandemie (livrarea la domiciliu), dar cu viabilitate incertă.