Nicușor Dan – 35 de ani fără o concluzie justițiară pentru Mineriada din iunie 1990
Nicușor Dan a marcat, vineri, o zi încărcată de semnificație istorică, amintind publicului de evenimentele tragice petrecute în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Aceste momente rămân, în opinia sa, unele dintre cele mai grele pagini ale istoriei recente a țării, iar lipsa unei decizii judecătorești definitive după trei decenii și jumătate adâncește rănile trecutului.
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, șeful statului a subliniat necesitatea ca justiția să clarifice adevărul și să aducă dreptate, nu doar pentru pedepsirea vinovaților, ci și pentru a oferi societății românești o închidere morală a acestui capitol dureros.
Președintele afirmat că întârzierea verdictului perpetuează traumele și suferințele celor afectați.
Nicușor Dan a evocat și curajul celor care, în acele zile, au apărat valorile democratice și libertatea, punând idealurile mai presus de propria siguranță și viață.
Pentru a onora memoria victimelor și a celor implicați în acele evenimente, președintele a depus coroane de flori la două monumente importante din București: la cel dedicat Mineriadei și la „Kilometrul zero al democrației”, reafirmând astfel angajamentul față de valorile democratice și dreptatea istorică.
Mesajul integral al lui Nicușor Dan
„Mineriada din 13-15 iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai dureroase momente din istoria noastră post-decembristă. Nici până astăzi, după 35 de ani, Justiția nu a pronunțat o hotărâre definitivă în dosarul Mineriadei.
Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe. Justiția are datoria de a face lumină nu doar pentru a identifica și sancționa vinovații, ci și ca un gest obligatoriu de respect față de dreptul societății românești de a cunoaște adevărul”, a transmis vineri, printr-un mesaj postat pe Facebook, președintele Nicușor Dan.
„Nu-i vom uita niciodată pe cei care au avut curajul să lupte pentru democrație și libertate, pe toți cei care au pus aceste idealuri mai presus de propriile vieți”, adaugă Nicușor Dan.
Revolta anticomunistă din vara lui 1990
În vara anului 1990, România s-a confruntat cu una dintre cele mai controversate și sângeroase episoade post-comuniste, cunoscut sub numele de Mineriada din 13-15 iunie.
În această perioadă, forțele de ordine, susținute de mineri veniți din întreaga țară la chemarea președintelui Ion Iliescu, au intervenit cu brutalitate împotriva manifestanților care protestau în Piața Universității din București.
Aceștia cereau demisia guvernului condus de Frontul Salvării Naționale și îndepărtarea lui Iliescu, acuzat că perpetuează influența fostului regim comunist.
Fenomenul Piața Universității – începutul luptei pentru libertate
Protestele au început încă din aprilie 1990, ca parte a unui val de nemulțumire cunoscut sub numele de „Fenomenul Piața Universității”. Tinerii și opoziția cereau schimbări reale și democratizarea țării, punând accent pe Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care solicita excluderea foștilor activiști comuniști și ofițerilor Securității din viața politică pentru trei legislaturi consecutive.
Lozincile anticomuniste și anti-guvernamentale răsunau zilnic în Piața Universității, reflectând dezamăgirea și dorința de libertate: „Jos Iliescu!”, „Libertate!”, „Proclamația de la Timișoara, lege pentru toată țara!” și multe altele. Aceste sloganuri, potrivit unui raport al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, exprimau nemulțumirea profundă față de continuitatea regimului comunist mascat în noile structuri politice.
Dosarul Mineriadei: un proces ce se întinde pe decenii
După mai bine de 35 de ani, Dosarul Mineriadei continuă să reprezinte o rană deschisă în justiția românească. Procurorii militari au trimis din nou în judecată, în frunte cu fostul președinte Ion Iliescu, un grup de înalți oficiali responsabili pentru coordonarea reprimării violente. Alături de Iliescu, în dosar se regăsesc nume precum Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și Adrian Sârbu, toți acuzați de infracțiuni contra umanității.
De asemenea, au fost deferiți justiției și lideri ai minerilor și militari care au participat direct la intervenția din iunie 1990. Aceștia sunt acuzați de acte grave care au dus la moartea a patru persoane, violarea a două, rănirea fizică și psihică a peste 1300 de oameni și privarea ilegală de libertate a peste 1200 de persoane.
Dosarul Mineriadei a avut un traseu dificil în sistemul judiciar. Prima trimitere în judecată a avut loc în 2017, însă în 2020 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să anuleze toate probele și să retrimită dosarul la Parchet pentru refacerea anchetei. Judecătorii au constatat că rechizitoriul inițial, care îi incrimina pe Ion Iliescu și ceilalți suspecți, conținea nereguli și nu respecta procedurile legale.
Acest verdict a făcut ca procesul să fie amânat și să se prelungească, lăsând, încă o dată, societatea românească fără un răspuns definitiv privind responsabilitățile pentru evenimentele dramatice din iunie 1990.
