"Completarea investițiilor străine directe cu absorbția de fonduri europene creează premisele unei creșteri economice sustenabile pe termen lung, prin îmbunătățirea productivității totale", a declarat Ioana Gheorghiade, director executiv la Direcția Sector Public și Finanțarea Infrastructurii de la BCR. Aceasta a arătat că un miliard de euro atras din fonduri europene contribuie la creșterea economică pe termen scurt cu 0,3%. Cu toate acestea, reprezentantul BCR a arătat că, din peste 3.000 de proiecte evaluate, doar 1.063 au primit cofinanțări din partea băncii.
„Printre motivele pentru care celelalte proiecte au fost respinse se numără devierea de la cerințele băncii, contribuția proprie insuficientă, planurile de afaceri irealiste, lipsa de experiență a investitorului etc.“, a subliniat Gheorghiade.
Și la fondurile UE trebuie avans!
Astfel, pe primul loc la carențe se pare că se situează lipsa acelui avans propriu, care de cele mai multe ori înseamnă circa 15% din valoarea proiectului. O altă hibă a proiectelor este dată de faptul că, deși se dorește activarea pe un segment economic concret, prelucrarea cărnii de exemplu, antreprenorul nu are pregătit un manager cu experiență în acest sector.
Alte cauze se leagă de faptul că, în momentul prezentării la bancă, antreprenorul nu are o estimare corectă a pieței pe care urmează să activeze. Tocmai de aceea, experții BCR recomandă ca viitorul antreprenor să angajeze consultanți de specialitate. Totodată, este necesară elaborarea unui studiu de piață aprofundat, în scopul de a identifica cererea de pe piață, concurența, factorii-cheie de succes, clientul-țintă pentru produsele și serviciile oferite.
De asemenea, se recomandă utilizarea de ipoteze conservatoare a prognozei de creștere a afacerilor și estimarea unui plan de implementare a proiectului.
Tocmai de aceea, băncile oferă și programe de consultanță pentru antreprenori, principalele „lecții financiare“ pe care încearcă să le transmită fiind legate de managementul lichidităților și ajustarea bilanțurilor în criză, precum și orientarea investițiilor spre trecerea de la manufactură la o valoare adăugată mai mare. „Există, de exemplu, companii mici și medii care au încheiat parteneriate cu mari companii internaționale și și-au creat propriile echipe de ingineri care vând acum idei“, spune Emilian Croitoru, directorul rețelei corporate BCR.
Totodată, instituțiile de credit identifică o serie de vectori majori care ar ajuta creșterea economică, prin implementarea cât mai multor proiecte finanțate cu fonduri europene. Astfel, analizele lor arată că printre cele mai arzătoare domenii, spre care ar trebui orientate investițiile, se numără transporturile (România are cea mai redusă densitate de drumuri din UE), competitivitatea productivă și agricultura. Pe zona de energie, dar nu pe cea de energie verde este, de asemenea, foarte mult de muncă. Astfel, în timp ce centralele de cogenerare au o eficiență mai mică de 50%, circa 70% din rețeaua de distribuție a gazelor și-a depășit durata de viață. De asemenea, faptul că 50% din populație nu este conectată la sisteme de apă și canalizare, iar sistemele de termoficare urbană sunt învechite, ar trebui să antreneze noi proiecte pe aceste zone.
Gradul de absorbție va crește în viitor
La finele lunii aprilie 2013, gradul de absorbţie efectivă a fondurilor UE de către România se situa la 25,8%, respectiv 33,74 miliarde de lei din 130,85 miliarde de lei alocate.
Excluzând dezvoltarea rurală şi pescuitul, rata de absorbţie pe restul programelor (fonduri structurale) a ajuns la 13,4%. Cea mai bună rată de absorbţie efectivă se înregistrează la Dezvoltare Rurală (PNDR), de aproape 60%. Urmează dezvoltarea regională, cu 24,7% absorbţie efectivă, capacitatea administrativă, cu 24,6%, şi pescuitul, cu 23,9%. Cea mai slabă absorbţie efectivă se înregistra la Transporturi, doar 6,46%.
Valoarea contractelor semnate (proiecte contractate) era de 73 miliarde lei, iar valoarea proiectelor aprobate a ajuns la 81 miliarde lei, ceea ce, teoretic, va duce la un grad de absorbție mai mare.
73 miliarde lei este valoarea proiectelor contractate, chiar dacă fondurile UE absorbite sunt de 33,74 miliarde lei
130,85 miliarde de lei este valoarea alocată de Uniunea Europeană pentru România pe cele 11 programe de dezvoltare
