Doar 8% din absolventi lucreaza potrivit pregatirii lor profesionale

cercul lor. Pentru a afla care sunt profesiunile cele mai solicitate, tendintele generale pe piata si ce doresc angajatorii din partea candidatilor, Centrul OCUP pentru Informare, Consiliere si Formare Profesionala a intreprins o cercetare sociologica in regiunea Bucuresti-Ilfov. Studiul s-a desfasurat pe doua directii: – studierea ofertelor de munca publicate timp de un an in cotidianul Romania Libera (mica si mare publicitate) si a celor primite, in aceeasi perioada, la Agentia de Ocupare a Fo

cercul lor. Pentru a afla care sunt profesiunile cele mai solicitate, tendintele generale pe piata si ce doresc angajatorii din partea candidatilor, Centrul OCUP pentru Informare, Consiliere si Formare Profesionala a intreprins o cercetare sociologica in regiunea Bucuresti-Ilfov. Studiul s-a desfasurat pe doua directii: – studierea ofertelor de munca publicate timp de un an in cotidianul Romania Libera (mica si mare publicitate) si a celor primite, in aceeasi perioada, la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca a Muncipiului Bucuresti si cea a Judetului Ilfov. – realizarea unei serii de interviuri care au urmarit, pe de o parte, ocupatiile si competentele solicitate de angajatori (firme mari/mijlocii/mici/micro-firme), iar pe de alta parte, evolutia si problemele cu care se confrunta tinerii.”Premisa de la care a plecat cercetarea a fost, pe de o parte, necesitatea realizarii unei corelatii intre sistemul de invatamant si piata muncii, astfel incat sa putem sesiza in ce masura oferta educationala si de formare raspunde cererii mediului economic – explica Elena Gugu, manager centrul OCUP. Pe de alta parte, rezultatele cercetarii erau necesare pentru a informa beneficiarii activitatilor de consiliere si orientare organizate de Centru privind acele ocupatii si competente care le ofera cele mai multe sanse de angajare.”Din analiza efectuata in ultimii trei ani in Bucuresti asupra numarului de absolventi rezulta faptul ca invatamantul se adapteaza lent la nevoile pietei fortei de munca. Majoritatea tinerilor intervievati au declarat ca lucreaza in domenii diferite de cele in care s-au specializat/calificat in scoala sau care sunt partial legate de calificarile dobandite in ultima forma de invatamant absolvita (23 din 41 lucreaza in domenii diferite, 13 din 41 lucreaza in domenii partial legate de calificarile dobandite, si numai cinci din 41 lucreaza in domeniul in care s-au pregatit). Majoritatea tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor pietei muncii: 12 din 48 o considera adecvata, 26 partial adecvata si zece deficitara. Cu toate acestea, foarte putini (10 din 48) doresc dobandirea unor competente suplimentare care sa-i ajute sa faca fata cerintelor pietei muncii (operare calculator, limbi straine, cosmetica, contabilitate).In intervalul supus cercetarii (anii 2002 -2003) agentiile de ocupare a fortei de munca din Bucuresti si judetul Ilfov au primit de la agentii economici si au transmis in mass media (la mica publicitate) 88.482 de cereri de locuri de munca (67.333 in Bucuresti si 21.149 in Judetul Ilfov) care nu necesita o calificare speciala: confectioner imbracaminte (23,96%), agent paza (22,40%), muncitor necalificat (4,38%), confectioner incaltaminte (3,94%), vanzator (3,56%), sofer, sudor, confectioner tricotaje, agent comercial. Cele mai putin cerute profesiuni – economist, contabil, translator, secretara, agent de asigurare, operator chimist etc. nu demonstreaza insa ca nu sunt cerute, ci doar ca la agentiile de ocupare sosesc in special cereri pentru muncitori calificati si mai putin pentru profesiuni care necesita o calificare mai inalta. Cerintele formulate de angajatori pentru ocuparea unui loc de munca, asa cum au reiesit in urma anchetei, difera in functie de canalul pe care a fost orientata cererea. Pentru cerintele formulate in anunturile de la marea publicitate, calitatile personale sunt un element important, la fel ca si studiile superioare sau de specialitate. In schimb, studiile nu sunt strict legate de competentele specifice asociate pregatirii. Tipul de „profesionist” cautat este mai degraba caracterizat de flexibilitate in acumularea de competente si valorificarea acestora pe o piata in schimbare. La mica publicitate, legatura intre calificare (indiferent de nivel) si competentele de specialitate este mai stransa, chiar daca aici sunt predominante profesiile cu calificare medie, ale caror cerinte sunt in primul rand legate de competente specifice: electrician, tamplar, mecanic auto etc. Experienta intr-un post similar este pe primul loc in topul cerintelor solicitate de angajatori, dar, asa cum se poate vedea in profilul anumitor ocupatii, sunt posturi a caror prima cerinta nu se refera la experienta: secretara, agent publicitate, vanzator, programator, director vanzari, specialist resurse umane, new business director. Totusi, indiferent de sursa – anunturile din ziar sau solicitarile directe la agentiile de ocupare – se pare ca experienta este cea care primeaza. Explicatia rezida in faptul ca multi dintre angajatori nu se simt foarte capabili sa discearna potentialul de performanta si pare mai comod pentru ei sa ia in considerare experienta. „Daca la prima vedere sansa tinerilor de a avea acces pe piata fortei de munca este redusa, acestia trebuie, pe de o parte, indrumati din timp catre acele calificari care permit insertia rapida, iar pe de alta parte orientati catre acele canale de comunicare care ofera informatii despre posturi pentru care experienta nu este cel mai important criteriu de angajare”, sugereaza Elena Gugu. Ancheta facuta in randul angajatorilor (patroni si responsabili de resurse umane din firme mici, mijlocii, medii si mari) de centrul OCUP demonstreaza ca putine firme dispun realmente de o strategie in domeniul resurselor umane. Aproape jumatate dintre cei intrebati au afirmat ca nu au nici un fel de plan cu privire la recrutarea si selectia fortei de munca. Studiul releva ca recomandarea din partea prietenilor, cunostintelor, specialistilor in domeniu si partenerilor de afaceri ramane cea mai importanta sursa de recrutare a personalului, atat pentru firmele mari, cat si pentru firmele mici. Aceasta modalitate oarecum traditionala de recrutare este pastrata in practica multor agenti economici, indiferent de profilul, marimea sau forma de proprietate. „Este bine ca tinerii sa fie constienti de acest fapt si sa incerce sa-l foloseasca in avantajul lor, recomanda interlocutoarea noastra. De exemplu, la plecarea de la o firma la care au lucrat este foarte important sa plece cu o recomandare buna sau cu o trimitere catre un alt angajator din domeniu. Ei trebuie sa-si construiasca un sistem propriu de relatii si sa fie atenti la impresia pe care o lasa unora sau altora dintre oamenii cu influenta si care ii pot recomanda.”Pe de alta parte, cei mai multi tineri declara ca pentru obtinerea unui loc de munca au apelat/apeleaza la relatii, cunostinte (37 din 48); dintre ei, 20 numai la relatii/cunostinte, 11 la relatii/cunostinte si servicii specializate sau oferte de presa, sase adopta o strategie mai variata, apeland la sistemul de relatii/cunostinte, cat si la serviciile specializate, la anunturile din presa sau contacteaza direct firmele interesate de angajari. Alti tineri (noua) adopta tot o strategie simpla (din trei ei, cinci au urmarit anunturile din presa, unul a urmat un curs de specializare, unul si-a depus dosarul la somaj, unul si-a depus dosarul la inspectorat iar unul a gasit intamplator un loc de munca). Cercetarea releva ca doar doi tineri din 48 si-au deschis propria afacere in urma esecurilor de obtinere a unui loc de munca. Din punct de vedere comportamental pe piata muncii, numai opt tineri din 48 au avut un comportament activ (contactare firme, demararea propriei afaceri etc.), restul de 40 adoptand un comportament pasiv.

Dorintele angajatorului
Asa cum reiese din ierarhia cerintelor formulate de angajatori, candidatul ideal ar trebui sa aiba:
1. experienta in postul pentru care candideaza sau cel putin in domeniul de activitate respectiv;
2. studii superioare si / sau cunostinte de specialitate in domeniu;
3. calitati personale (flexibilitate, adaptabilitate, perseverenta, entuziasm, prezenta agreabila, seriozitate, spirit de echipa, dorinta de afirmare);
4. sa cunoasca bine limba engleza si programele curente de operare pe calculator;
5. sa aiba permis de conducere;
r6. sa fie femeie cu varsta intre 26 si 35 de ani;rn
rn7. sa fie dispus sa efectueze deplasari in interes de serviciu;rn
rn8. sa aiba cunostinte de operare a anumitor programe specifice activitatii respective; rn
rn9. sa detina abilitati de negociere/ de comunicare.rn
rn
rnParerea tinerilor rn
rnComentariile absolventilor unei forme de invatamant in ultimii doi ani care au fost intervievati au permis cercetatorilor de la OCUP sa concluzioneze: rn
rn• Majoritatea percep formarea profesionala dobandita in scoala ca deficitara sau partial adecvata cerintelor pietei muncii.rn
rn• Foarte putini doresc insa dobandirea unor competente suplimentare, care sa-i ajute sa faca fata cerintelor pietei muncii.rn
rn• Cei mai multi nu-si cunosc competentele si abilitatile pentru a lucra in domenii corespunzatoare aptitudinilor sau de interes pentru angajatori.rn
rn• Foarte putini au proiecte de viata; doresc calificari suplimentare pentru a avea mobilitate pe piata muncii sau specializari suplimentare pentru acces la un loc de munca corespunzator aspiratiilor.rn
rn
rnSfatul specialistuluirn
rnElena Gugu, manager Centrul OCUP rn
rnIn Romania, in ultimii trei ani, participarea tinerilor la activitatile economice a prezentat caracteristici de vulnerabilitate si de marginalizare exprimate printr-o mobilitate haotica si o pondere mare a tinerilor ce exercita profesii neincluse in nomenclatorul de profesii (ceea ce indica un deficit legislativ). Acest aspect poate favoriza ocupatiile temporare, munca la negru, formarea unei piete a muncii subterane intretinuta de populatia tanara etc. rnDin investigatiile realizate a rezultat ca tinerii considera munca un mijloc de a castiga un venit, desi nu considera ca intotdeauna cineva poate prin munca sa obtina ceea ce isi doreste, mai important pentru succesul in cariera fiind oportunitatile care apar. Factorii care asigura succesul sunt, pe de o parte, suportul moral si financiar oferit de persoane sau institutii (familie, scoala, ONG-uri) si, pe de alta parte, increderea in propriile forte, cunoasterea propriilor interese si obiective.rnTinerii cred ca oportunitatile de angajare sunt discriminatorii in functie de sex. Cu totii considera scoala ca un factor de succes, dar apreciaza ca invatamantul formal nu ofera informatiile necesare accesului pe piata muncii. O pregatire necorespunzatoare conduce la intampinarea unor dificultati in obtinerea unui loc de munca bun. Ei sugereaza ca solutie in rezolvarea acestei probleme sistemul de odinioara ale repartitiilor.rnUn alt obstacol mentionat de catre tineri este cel legat de cerintele privind experienta in munca, precum si lipsa de seriozitate din partea angajatorilor. Tinerii reclama lipsa informatiilor legate de piata muncii. Pentru toti respondentii informatia inseamna sansa. Pe de alta parte, studiul ilustreaza ca majoritatea tinerilor nu au clar stabilit un proiect de viata.rn
rn• numai un sfert dintre cei intervievati au un proiect de viata (doresc sa se califice in alt domeniu pentru a dobandi mobilitate pe piata muncii; doresc dobandirea unor specializari suplimentare pentru a reusi mai bine la un loc de munca si isi cunosc competentele);rn
rn• cea mai mare parte au proiecte de viata vag conturate (fie doresc specializare suplimentara, dar nu doresc calificari pentru alt domeniu, fie doresc calificari pentru alt domeniu, dar nu doresc specializari suplimentare) sau limitate (proiectele lor de viata sunt legate de urmarea unei forme de invatamant superioare celei absolvite);rn
rn• restul de 25% sunt rigizi, nu au nici un proiect de viata.rn
rnPrin consiliere si orientare profesionala, tinerii trebuie invatati sa-si construiasca un proiect de viata in functie de abilitatile si competentele fiecaruia si de cerintele pietei muncii. Rolul centrelor de informare privind cariera devine deosebit de important, prin modelarea comportamentala a tinerilor pentru adoptarea unor strategii variate si active de cautare si ocupare a unui loc de munca.