Pe măsură ce era IA câștigă teren cu acțiuni mai autonome, vom începe să vedem o stratificare a muncii în societatea hibridă.  „Dividendul digital”. Mașinile vor produce tot ce avem nevoie. Oamenii vor fi liberi să creeze lumi noi. Pentru ca această lume nouă să fie realizată, toți oamenii trebuie ridicați de valul IA, nu doar cei care au capitalul necesar pentru a o programa și a o valorifica, arată o analiză publicată de bigthink.com.

Pionierul inteligenței artificiale din Agentic, Chetan Dube, analizează modalități prin care toată lumea poate fi propulsată de valul inteligenței artificiale, nu doar cei care au capitalul necesar pentru a o valorifica.

Dividendul digital și investițiile pe termen lung în inteligența artificială

Lumea a avut timp să reacționeze la invenția roții, la crearea tiparului, la revoluția industrială și la începutul internetului. Industriile s-au adaptat, oamenii s-au reechipat și s-au recalificat pentru a efectua noile munci. Revoluția inteligenței artificiale este diferită. Avansul său rapid a generat îngrijorare, deoarece mulți simt că nu au timp să se pregătească sau să prevină propria deplasare.

Se preconizează că investițiile pe termen lung în inteligența artificială au adăugat un potențial de creștere de 4,4 trilioane de dolari economiei globale, dar cine beneficiază? Dacă bogăția creată de angajații IA care lucrează 24 de ore din 24 se datorează exclusiv acționarilor și conglomeratelor tehnologice, există un risc de inegalitate economică.

Trebuie să existe un sistem sau mai multe sisteme pentru distribuirea acestei acumulări de bogăție, astfel încât disparitățile de venit să nu crească și milioane de oameni să nu sărăcească.

IA și echitatea socială

Revoluția industrială a fost un multiplicator al forței; revoluția IA este un multiplicator al creierului. Ritmul schimbării nu este încetinit de capacitatea de producție a fabricilor industriale, deoarece aceste minți bazate pe IA pot învăța și progresa peste noapte. Posibilitatea unei deplasări și a unor răsturnări societale necontrolate este una reală.

Predicțiile conform cărora aproape 300 de milioane de locuri de muncă vor fi eliminate de inteligența artificială sunt înspăimântătoare.

Această schimbare oferă un potențial și un pericol fără precedent. Polaritatea rezultatelor ar putea fi profundă. Pe de o parte, sistemele de inteligență artificială ar putea revoluționa productivitatea globală, ar putea accelera descoperirea de medicamente și ar putea combate probleme sistemice, precum foametea în rândul copiilor.

Viitorul și soarta a zeci de milioane de cetățeni globali atârnă în balanță

Pe de altă parte, IA necontrolată ar putea deveni ceea ce filosoful Nick Bostrom de la Oxford a descris drept „invenția finală” – o forță atât de puternică încât înlocuiește complet rolul umanității în luarea deciziilor.

Peste 1.000 de cercetători și lideri în domeniul IA, inclusiv Elon Musk și Yoshua Bengio, au semnat o scrisoare deschisă prin care solicită o pauză a experimentelor cu IA la scară largă, avertizând asupra unei potențiale „pierdere a controlului” asupra sistemelor inteligente.

Mulți tratează IA ca pe o jucărie nouă de Crăciun, când, de fapt, este un instrument serios care trebuie manipulat cu grijă în orice moment. Viitorul și soarta a zeci de milioane de cetățeni globali atârnă în balanță.

Posibilități și capcane de zi cu zi

Mult timp în studii și in online este petrecut la nivel macro când vine vorba de IA și schimbările acesteia în societate, dar aplicațiile și efectele zilnice sunt majore. Cel mai imediat impact zilnic pe care individul îl va experimenta este mai puțină așteptare și mai multă acțiune și obținerea de răspunsuri/rezultate.

De exemplu, până în 2028, se preconizează că 68% din interacțiunile cu serviciul clienți și asistența vor fi gestionate de IA, care are avantajul de a putea învăța constant și de a deveni expert în domeniu într-un ritm rapid.

De asemenea, va aduce beneficii mult mai profunde, care vor schimba vieți. De exemplu, în domeniul tratamentului medical și al descoperirii de medicamente.

Oamenii vor începe să beneficieze de inovația accelerată în aceste domenii datorită unor inițiative precum platforma Discovery de la Microsoft. Se creează un mediu bazat pe inteligență artificială, unde „fiecare cercetător ar putea colabora cu o echipă de agenți inteligenți și sinergici de inteligență artificială, cu unicul scop al inovării accelerate”. Această metodă de colaborare instantanee este revoluționară la toate nivelurile cercetării și tratamentului medical, pentru toți oamenii.

Redistribuirea bogăției, de la munca digitală la cea umană

„Nașul IA”, profesorul Geoffrey Hinton, este de părere că IA va crește productivitatea și bogăția, dar că banii vor merge la bogați „și nu la oamenii ale căror locuri de muncă se pierd, iar acest lucru va fi foarte rău pentru societate”. Fără implementarea unor politici la nivel global, această teamă ar putea deveni realitate.

Venitul de bază universal (UBI) a fost discutat ca o potențială contramăsură, dar fără mecanisme aplicabile, rămâne un exercițiu academic. În schimb, ar trebui să existe un nou model de impozitare a muncii digitale – un sistem structurat prin care angajații digitali sunt impozitați pentru productivitatea lor, iar veniturile sunt redistribuite forței de muncă umane pe care o înlocuiesc sau o suplimentează.

La fel ca stabilirea prețului carbonului pentru daunele aduse mediului, un „dividend digital” poate asigura că productivitatea bazată pe IA se traduce în prosperitate comună.

Guvernele trebuie să creeze căi simplificate și automatizate pentru această redistribuire, utilizând eventual aceleași tehnologii agențice pentru urmărire, impozitare și transfer, conchide analiza.