Situația de la Salina Praid, o catastrofă anunțată
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat public că Salina Praid nu mai poate fi salvată. Potrivit acesteia, nu se mai pune problema dacă plafonul minei se va prăbuși, ci când și cât de rapid se va întâmpla. Această concluzie vine după o vizită comună cu ministrul Economiei, Radu Miruță, la fața locului, unde o parte din tavan s-a surpat chiar în timpul inspecției.
„Din toate discuţiile pe care le-am avut cu experţii, mai degrabă nu este o întrebare dacă se va prăbuşi tavanul, ci când şi cât de rapid. Noi am fost pe teren, împreună cu ministrul Economiei, Radu Miruţă, şi am văzut exact în ziua în care am mers noi acolo că s-a prăbuşit o parte din tavan. Deci este foarte clar că acolo nu mai poate să fie salvată mina respectivă, să poată să fie folosită”, a spus ministrul.
Salina Praid este administrată de compania de stat Salrom, aflată în subordinea Ministerului Economiei. Conform ministrului Buzoianu, multiple instituții ale statului au ignorat semnalele de alarmă și au pasat responsabilitatea, până când situația a devenit imposibil de controlat.
Aceasta a menționat inclusiv o explicație ironică privind implicarea castorilor, care ar fi contribuit indirect la inundațiile din 2022, doborând copaci și blocând cursul apei.
Inundații ignorate și risc tratat cu superficialitate
În februarie 2023, mina era deja inundată major, însă șase luni mai târziu, un raport al Apelor Române menționa un risc moderat de inundație. Această discrepanță ridică semne de întrebare grave privind evaluările de risc și lipsa de intervenție.
Diana Buzoianu a criticat și alte entități implicate, precum Salrom, Conversmin și ANRM. Toate ar fi tratat cu pasivitate o situație în care intervenția timpurie ar fi putut preveni dezastrul.
Pe termen scurt, autoritățile încearcă acum să asigure alimentarea cu apă potabilă a localității Târnăveni, una dintre prioritățile urgente ale Ministerului Mediului.
„Acolo au fost foarte multe instituţii care au aşteptat să se întâmple dezastrul. Realitatea este că am văzut inclusiv declaraţiile cu castorii. Cumva s-a pasat vina până când s-a ajuns la castori şi castorii n-au mai putut să zică că „Nu e vina noastră”. Dar, pe scurt, acolo ar fi trebuit să intervină de foarte mult timp. În 2023, în februarie, deja mina fusese inundată major.
În 2023, şase luni mai târziu, prin planul de management de risc care a fost adoptat, mă rog, propus de către Apele Române, reieşea că acolo este un risc moderat de inundaţie. După ce, cu şase luni înainte, acolo avusese loc deja o inundaţie majoră. Deci, asta pot să zic doar pe Apele Române. Nu mai intrăm pe ce s-a întâmplat cu Salrom (companie din subordinea Ministerului Economiei care administrează Salina Praid – n.r.), cu ce s-a întâmplat cu Conversmin (companie de stat care administrează conservarea minelor – n.r.), cu ANRM-ul (Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Minier – n.r.).
Deci toate autorităţile acestea, de fapt, au aşteptat să se întâmple dezastrul. Noi, astăzi, suntem în punctul în care încercăm să aducem apă cât mai rapid, pe termen scurt, imediat, la Târnăveni. Apă potabilă”, a spus Diana Buzoianu, la Prima TV.
Ministrul Economiei confirmă că e posibil să se transforme într-un lac
Radu Miruță, ministrul Economiei, a oferit detalii tehnice despre cum s-a ajuns în această situație la Salina Praid. El a explicat că eroziunea albiei pârâului care trece prin zona salinei a dus la formarea unei cavități prin care apa s-a infiltrat în mină. Având în vedere compoziția solului – sare, nu rocă dură – procesul de dizolvare a fost accelerat.
O soluție ar fi fost devierea completă a apei printr-un bypass în jurul muntelui, însă acest lucru nu s-a realizat corespunzător. Măsurile adoptate în 2024 au fost prost implementate. Conducta de bypass a fost instalată la o înălțime prea mare, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei în mod eficient în condiții normale de debit.
Ministrul a concluzionat că prăbușirea minei este o posibilitate reală și că aceasta s-ar putea transforma într-un lac.
„Au fost 36 de milioane de lei acordaţi pe urgenţă pentru bypass-area pârâului. Ce se întâmplă! Curgerea apei erodează albia. Cu atât mai mult se întâmplă când albia este de sare. Nu e stâncă, rocă. S-a întâmplat treaba asta până când s-a subţiat, s-a subţiat, s-a subţiat şi a început sub albie după câteva zeci de metri. Este gaură. Subţiindu-se, apa a intrat în gaura aia. Era previzibil că se va întâmpla asta.
Salina este în interiorul unui munte. Previzibil. De pe vremea romanilor: „Domnule, fă o tură, ocoleşte muntele, bypass-ează asta”. Ei nu au făcut asta. Au făcut anul trecut ceva prost. Adică au încercat să bypass-eze, să ocolească muntele, făcând asta la o înălţime mai mare decât unde vine apa. Ei au făcut priză în albie undeva mai sus. Evident că nu intra apa pe acolo decât dacă venea debitul mare-mare”, a spus ministrul Economiei.
Derapaje administrative: petrecere de 12.000 de euro la Salrom în plin dezastru
Într-un gest care a stârnit indignare publică, ministrul Miruță a publicat o factură ce arată că Salrom a cheltuit peste 12.000 de euro din fonduri publice pentru organizarea unei petreceri. Evenimentul a avut loc în perioada în care autoritățile căutau soluții pentru gestionarea crizei de la Salina Praid.
Ca urmare, ministrul a declanșat procedura de demitere a conducerii Salrom, acuzând lipsa de responsabilitate și risipa de bani publici într-un moment de maximă gravitate.
