Dezvăluiri bombă din interiorul ANAF! Fost președinte dă pe față lucrurile ascunse
Fostul președinte al ANAF, Gelu Diaconu face dezvăluiri bombă despre informatizarea instituției, în contextul anunțului ministrului Finanțelor, Florin Cîțu. Ministrul a anunțat vineri, că la începutul anului va introduce în CSAT materialele necesare pentru ca informatizarea ANAF și a Finanțelor să devină obiectiv de importanță națională.
În contextul acestui anunț, Gelu Ștefan Diaconu, fost președinte al ANAF în perioada 2013-2016 a reacționat pe pagina sa de Facebook.
Diaconu precizează că, în ciuda opiniei aproape unanime că „informatizarea/digitalizarea ANAF ar fi panaceul”, sunt omise voit sau din nepricepere anumite aspecte foarte importane.
„8 precizari incomode pentru parerologii preocupati de evaziunea fiscala si informatizarea ANAF
Am observat o preocupare subita dupa sarbatori a catorva persoane publice privind combaterea evaziunii fiscale, in special în domeniul TVA. Chiar daca unii „reinventeaza” apa calda si mersul pe jos, este aproape unanima opinia ca informatizarea/digitalizarea ANAF ar fi panaceul.
Am observat insa ca, voit sau din nepricepere, parerologii omit anumite aspecte EXTREM de importante. Eu cred ca trebuie sa le stiti. Asadar:
1. Procentul de cca. 27% din PIB al veniturilor fiscale are in realitate, dincolo de nivelul taxelor si al evaziunii, si urmatoarea explicatie legata de modul de calcul al PIB-ului!
– prin 1992, in lipsa unui sistem fezabil de colectare a datelor statistice, s-a inclus la calculul initial al PIB un procent estimat (!) de cca 25%…evaziune fiscala!!! Stiti care era ponderea economiei private în formarea PIB? Cca 26%!!!
– de atunci pana astazi, cresterile procentuale la total PIB au denaturat semnificativ corectitudinea datelor, intrucat baza de la care s-a plecat era una umflata. Are cineva curajul astazi sa fie cinstit si sa recunoasca acest fapt?
2. Structura PIB cuprinde activitati nefiscalizate cu ponderi mari, cum ar fi: autoconsumul gospodariilor (suntem tara cea mai rurala din UE), micii meseriasi, productia agricola, alcoolul produs în gospodarii comercializat, etc.
Adica sunt luate in calcul (estimativ) la calculul PIB ului, insa nu sunt declarate si nici impozitate.
De aceea, comparatia cu statele UE (în special cele nordice) care au ponderi de peste 50% în PIB a veniturilor fiscale, dincolo de cotele de taxare, devine nerelevanta. O banala comparatie de amatori.
3. Evaziunea fiscala, mai ales în materie de TVA, este foarte prezenta in activitatea contribuabililor mici și mijlocii care au totusi o pondere de 55% din totalul incasarilor bugetare. Asa ca, pretinsa oropsire a buticarilor de care ANAF nu este decat un populism gretos.
4. Informatizarea ANAF este atributul exclusiv al ministrului de finante care are în subordine Centrul National de Informatii Financiare, strutocamila infiintata de Tudose si Misa. Nu conducerea ANAF este vinovata astazi de starea deplorabila a informatizarii administrarii fiscale.
5. Informatizarea ANAF a fost de la inceput captiva fata de livrabilele asigurate (contra a zeci de milioane de euro) de o mare firma IT. Programul cu Banca Mondiala ar fi asigurat, pe langa un produs informatic nou, iesirea din aceasta captivitate.
6. Analizati noile proceduri de achizitie initiate de MFP in domeniul IT si veti constata singuri daca nu cumva captivitatea va deveni mai apasatoare.
7. O intoxicare nebuneasca pe linia „combaterii corupției” a facut ca un ministru habarnist sa renunte la construirea noului centru de date ANAF, fara de care, procesul de digitalizare a fiscalizarii contribuabililor ramane pentru multi ani de aici incolo doar un subiect de gargara publica.
8. Renuntarea tocmai în etapa de finalizare la proiectul cu Banca Mondiala, care (chiar daca partial) ar fi pus pe baze complet noi administrarea fiscala, este în opinia mea o decizie care frizeaza infractiunea de subminare a economiei nationale.
Ca o concluzie, spor la treaba noilor guvernanti!
Numai ca, atentie mare!!! Inainte de toate asigurati-va ca în Romania se doreste cu adevarat combaterea evaziunii fiscale”, scrie Gelu Ștefan Diaconu pe pagina sa de Facebook.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





