„În semestrul I anul acesta faţă de semestrul de anul trecut, avem o cădere de doar 3,9%. În trimestrul II este, bineînţeles, o cădere puternică. Pornind de la aceste elemente macro ale economiei, deficitul bugetar se majorează la această rectificare la 90,9 miliarde de lei, care reprezintă 8,6% din PIB.

Faţă de momentul iniţial când am început Bugetul iniţial, din decembrie, înseamnă o creştere a deficitului cu 50 de miliarde de lei. O parte, cam 20 de miliarde, vin din scăderea veniturilor, şi 30 de miliarde de la creşterea cheltuielilor”, i-a spus Florin Cîţu lui Ludovic Orban.

Pe ce se bazează rectificarea bugetară

De asemenea, Florin Cîțu a spus că actuala rectificare bugetară se bazează pe o contracţie a economiei de 3,8% pentru anul curent, două puncte procentuale venind din cele două luni în care economia a fost închisă.

„Rectificarea bugetară vine într-un moment în care avem şi informaţiile despre dinamica economiei din trimestrul II, care arată clar că economia în trimestrul II a încetinit, dar în acelaşi timp păstrează oarecum estimările recente pe care le aveam de la Comisia Naţională de Prognoză.

Rectificarea ia în calcul o contracţie a economiei în 2020 de 3,8%, o estimare care s-a înrăutăţit faţă de estimarea iniţială, dar aceste două puncte procentuale vin din cele două luni în care economia a fost închisă. Relativ la ce se întâmplă în restul Europei, unde avem o medie a scăderii de 14%, România cu 10% este totuşi mai bine. De aici pornim cu această rectificare”, a adăugat Florin Cîţu.

Plafonul de garanţii este majorat

Florin Cîțu a spus și că plafonul de garanţii este majorat cu 14 miliarde de lei, ajungând la 32 de miliarde de lei.

„Vă prezint câteva din cheltuielile bugetare – ce aducem în plus la această rectificare. Cheltuielile bugetare se majorează cu 18,2 miliarde pe sold, deci sunt mai multe influenţe acolo, dar important (e că, n.r.) din acestea sunt proiecte finanţate din fonduri externe de 8,6 miliarde de lei şi cheltuieli curente de capital proiecte naţionale de 9,5 miliarde de lei.

Deci cele 18 miliarde se compun din aceste două componente. În plus se majorează plafonul de garanţii cu 14 miliarde de lei, de la 18 miliarde cât a fost în prima rectificare la 32 de miliarde, şi aici includem: majorarea plafonului Programului IMM Invest cu 5 miliarde, de la 15 miliarde la 20 de miliarde de lei – bineînţeles, a fost aprobat de Comisia Europeană; plafon garanţii măsuri sprijin companii mari Eximbank cu 4,7 miliarde de lei, plafon garanţii Tarom şi Blue Air 0,8 miliarde de lei, plafon garanţii program IMM Leasing 1,5 miliarde de lei, program garanţii IMM Factoring – 1 miliard de lei, plafon garanţii vouchere de vacanţă şi asigurare credit comercial – 1 miliard de lei. Acestea sunt creşterile de plafoane de garanţii”, a adăugat Cîțu.

Creșterea punctului de pensie

De asemenea, ministrul Finanţelor a transmis că proiectul rectificării bugetare prevede creşterea punctului de pensie de la 1.265 lei la 1.442 lei începând din 1 septembrie 2020.

„La cheltuieli, bineînţeles, creşterea etapizată a alocaţiilor cu 20%, majorarea punctului de pensie începând cu 1 septembrie de la 1.265 de lei la 1.442 de lei, majorarea pensiei minime de la 704 lei la 800 de lei”, a conchis Cîţu.