Execuția bugetară după primele șase luni din 2025 trage un semnal puternic de alarmă cu privire la modul în care a fost construit bugetul de stat.
Estimările optimiste privind creșterea economică și veniturile bugetare s-au dovedit a fi departe de realitate, susține economistul Adrian Negrescu.
Adrian Negrescu: Construcția bugetară, „o șaorma bugetară cu de toate”
Bugetul de stat pentru 2025 a fost întocmit pe baza unei creșteri economice de 2,5% și a unor venituri suplimentare de 9,7 miliarde de lei. În teorie, acest plan părea sustenabil, însă în practică, a eșuat. Adrian Negrescu a numit construcția bugetară „o șaorma bugetară cu de toate”, afirmând că „s-a dovedit extrem de toxică, dovadă că a dat peste cap toate calculele”.
În loc să se reducă, deficitul bugetar a crescut cu 6 miliarde de lei, ajungând la aproximativ 70 de miliarde de lei, adică 3,68% din PIB. Această evoluție negativă s-a produs în condițiile în care veniturile au crescut cu 12,7%, iar cheltuielile cu 12,1%. Cu alte cuvinte, statul încasează mai mult, dar cheltuie și mai mult, fără a corecta dezechilibrele bugetare existente.
„La momentul adoptării în parlament, spuneam că legea bugetului pe 2025 este o construcție ireală, științifico-fantastică, iar politicienii ne acuzau, în continuare, că promovăm „apocalipsa” bugetară.
Cert este că, după primele șase luni, deficitul bugetar în loc să scadă, crește cu 6 miliarde de lei, la aprox. 70 mld. lei (3,68%) in condițiile în care veniturile au crescut cu 12,7% și cheltuielile cu 12,1%”, spune Adrian Negrescu într-o postare pe Facebook.
Dobânzile și salariile bugetarilor trag bugetul în jos
Cea mai mare creștere a cheltuielilor a fost înregistrată la dobânzile plătite pentru datoria publică. În doar șase luni, aceste cheltuieli au crescut cu 7,62 miliarde de lei, ajungând la 25,23 miliarde. În paralel, cheltuielile de personal au crescut cu 10,1%, până la 85,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproape 4,5% din PIB.
Economistul avertizează că „dacă nu vom strânge cureaua, dacă nu vom tăia din cheltuieli, riscul de a depăși deficitul bugetar de anul trecut este unul real”. Acesta consideră că eforturile de reformă riscă să fie anulate de „cheltuielile deșănțate” promovate politic.
Cine răspunde pentru proiecțiile ratate?
Negrescu se întreabă cine își asumă responsabilitatea pentru această construcție bugetară nereușită.
„Cine răspunde pentru această lege a bugetului care n-are nicio legătură cu realitatea – INS, Comisia Națională de Prognoză, Ministerul Finanțelor condus de domnul Barna?”
El reamintește că, încă din momentul dezbaterii în Parlament, a avertizat asupra caracterului nerealist al bugetului, pe care l-a catalogat drept o „construcție științifico-fantastică”. Cu toate acestea, criticii au fost etichetați drept alarmiști și acuzați că promovează „apocalipsa bugetară”.
Perspectivele sumbre cer măsuri urgente
În lipsa unor măsuri ferme de corecție fiscală, România riscă să intre într-o spirală a deficitului care va necesita intervenții și mai dureroase în viitor. În opinia lui Adrian Negrescu, este esențială o reevaluare a cheltuielilor publice și renunțarea la proiectele costisitoare care nu aduc rezultate directe, cum este programul Anghel Saligny.
Avertismentul este clar: fără reforme reale și reducerea risipei, bugetul de stat va deveni tot mai vulnerabil, iar nota de plată o vor achita, în final, contribuabilii.
„Dacă nu vom strânge cureaua, dacă nu vom tăia din cheltuieli, riscul de a depăși deficitul bugetar de anul trecut este unul real. Iar întregul efort de reformă se va dilua în cheltuielile deșănțate pe care unii politicieni le consideră esențiale, cum ar fi cele din programul Anghel Saligny”, mai transmite economistul Adrian Negrescu.
