”Uniunea Europeană şi zona euro au făcut mult în ultimele 18 luni pentru a ameliora guvernanţa economică şi a adopta noi măsuri ca răspuns la criza datoriilor suverane. Totuşi, tensiunile pieţei din zona euro au sporit şi trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a face faţă provocărilor actuale. Astăzi am convenit să avansăm către o uniune economică mai solidă. Acest lucru implică acţiuni în două direcţii – un nou pact bugetar şi o coordonare consolidată a politicii economice, pe de o parte, şi dezvoltarea instrumentelor noastre de stabilizare pentru a depăşi provocările pe termen scurt. (…) Şefii de stat şi de guvern din Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia şi România şi-au anunţat intenţia de a adera la proces, iar cei din Republica Cehă şi Suedia îşi vor consulta parlamentele înainte de a lua o decizie”, se menţionează în declaraţia liderilor statelor din zona euro.

O primă măsură vizează avansarea către o ‘uniune a stabilităţii fiscale’, cu o guvernanţă consolidată pentru a stimula disciplina bugetară şi o integrare mai profundă în piaţa internă, ca şi o creştere mai solidă, competitivitate sporită şi coeziune socială. ”Pentru a realiza acest obiectiv, vom construi pe baza a ceea ce s-a realizat în ultimele 18 luni – Pactul de Creştere şi Stabilitate consolidat, implementarea ‘semestrului european’ începând din această lună, o nouă procedură privind dezechilibrele macroeconomice şi Pactul Euro Plus”, arată aceeaşi declaraţie.

În al doilea rând, fiecare stat din zona euro se angajează să adopte o ‘regulă de aur’ ce presupune introducerea în constituţia fiecărei ţări din zona euro a unei prevederi potrivit căreia bugetele generale ale administraţiilor publice trebuie să fie echilibrate sau excedentare. Acest principiu va fi respectat, ca o regulă, dacă ‘deficitul structural anual nu depăşeşte 0,5% din PIB în termeni nominali’ . ”O astfel de regulă va fi, de asemenea, introdusă în sistemele juridice naţionale ale statelor membre la nivel constituţional sau echivalent. Regula va include un mecanism de corecţie automată care va fi aplicat în cazul unei devieri. (…) Recunoaştem jurisdicţia Curţii de Justiţie a UE de a verifica transpunerea acestei reguli la nivel naţional”, mai menţionează declaraţia.

În cazul statelor cu deficit bugetar peste plafonul de 3% din PIB prevăzut de Pactul de Creştere şi Stabilitate sancţiunile vor fi mai sistematice. Aceste sancţiuni, propuse de Comisia Europeană, vor fi ‘automate cu excepţia cazului în care o majoritate calificată din statele membre ale zonei euro se opun’. Paşii şi sancţiunile propuse sau recomandate de către Comisie vor fi adoptate cu excepţia cazului în care o majoritate calificată a statelor membre ale zonei euro se opun.

Liderii statelor din zona euro au mai cerut Consiliului UE şi Parlamentului European să examineze rapid regulamentele propuse de executivul UE la finalul lunii noiembrie, astfel încât respectivele norme vor putea fi în vigoare pentru următorul ciclu bugetar. Cele două regulamente de consolidare a supravegherii – bugetare şi economice – în zona euro, propuse de CE în 23 noiembrie, se bazează pe cele 6 măsuri legislative – ‘Six Pack’ – care vor intra în vigoare la jumătatea lunii decembrie. Dată fiind interdependenţa sporită a economiilor ţărilor din zona euro, executivul UE propune întărirea atât a coordonării, cât şi a supravegherii proceselor bugetare pentru toate ţările din zona euro şi în special pentru cele cu deficit excesiv, care se confruntă sau sunt expuse unor riscuri grave de instabilitate financiară ori care fac obiectul unor programe de asistenţă financiară (precum Grecia, Portugalia şi Irlanda).

Regulamentul propus pentru o mai bună supraveghere a politicilor bugetare în statele membre din zona euro cere ca ţările respective să-şi prezinte proiectele de bugete naţionale în acelaşi timp în fiecare an şi să acorde Comisiei dreptul de a le evalua şi, dacă este nevoie, să emită o opinie.

CE va putea cere ca respectivele proiecte de bugete naţionale să fie revizuite dacă va considera că ele încalcă grav obligaţiile incluse în Pactul de Creştere şi Stabilitate. Tot acest proces va fi realizat public, pentru a asigura deplina transparenţă. Regulamentul mai propune o monitorizare mai atentă a ţărilor din zona euro care fac obiectul procedurii de deficit excesiv, pe întreaga perioadă a unui ciclu bugetar. În plus, statele membre ale zonei euro vor trebui să aibă consilii fiscale independente funcţionale şi să îşi bazeze bugetele pe prognoze independente.

Cel de-al doilea regulament, privitor la consolidarea supravegherii economico-fiscale asupra ţărilor din zona euro cu instabilitate financiară gravă, va garanta că supravegherea statelor membre ce fac obiectul programelor de asistenţă financiară este una solidă, urmează proceduri clare şi respectă legislaţia UE. Comisia Europeană va putea să decidă dacă un stat membru, care întâmpină dificultăţi cu privire la stabilitatea sa financiară, va trebui să facă obiectul unei supravegheri consolidate. La rândul său, Consiliul UE va putea face unor astfel de state membre recomandarea de a solicita asistenţă financiară.

Te-ar putea interesa și: