Sprijinul pentru pensionari trebuie planificat realist și sustenabil
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a declarat miercuri seara că pensionarii cu venituri sub 3.000 de lei nu au fost afectați de aplicarea contribuției de sănătate. În același timp, el a subliniat că orice pachet de sprijin social trebuie conceput cu atenție, ținând cont de două aspecte esențiale: disponibilitatea fondurilor și identificarea clară a nevoilor unde intervenția ar produce efecte reale.
”Oamenilor cu pensiile sub 3000 de lei nu li s-a aplicat contribuția de sănătate. Iar în ceea ce privește orice pachet care s-ar putea face de sprijin trebuie să gândim două aspecte.
Trebuie ai banii pentru acest pachet de sprijin, altfel iar facem promisiuni care nu pot fi respectate, trebuie să identificăm într-adevăr nevoia unde dacă alocăm un sprijin avem într-adevăr niște efecte și niște rezultate.”, spune șeful Guvernului.
Guvernul trebuie să se concentreze pe funcționarea de bază a statului
El a punctat că prioritățile guvernamentale trebuie să se concentreze mai întâi pe funcționarea de bază a statului: plata lucrărilor începute, asigurarea funcționării ministerelor și achitarea medicamentelor.
” Și aceste lucruri…când tu nu ai bani să-ți plătești lucrările care au fost începute, când ai dificultăți să-ți asiguri funcționarea ministerelor, plăți de medicamente, trebuie să te ocupi de lucrurile astea care țin de funcționarea de bază. Asta e realitatea. A le promite oamenilor că de pe-o zi pe alta rezolvăm problemele îi inducem în eroare”, a continuat acesta.
Pachetul de măsuri afectează puterea de cumpărare
Ilie Bolojan a explicat că măsurile pe care Guvernul a fost nevoit să le adopte au fost luate pentru a evita o situație economică mult mai gravă și că, inevitabil, acestea au încetinit creșterea economică și au redus puterea de cumpărare a românilor.
”Măsurile pe are am fost puși în situația să le adoptăm pentru că altfel am fi ajuns într-o situație și mai gravă, cu siguranță au ca efect o încetinire a creșterii economice, nu putem nega asta, au ca efect o scădere a puterii de cumpărare, și da, într-adevăr e o situație în care aproape toți românii, direct sau indirect, văd ce înseamnă costul angajării unor cheltuieli: a creșterii necontrolate a salariilor în sectorul public, a creșterii pensiilor pentru posibilitatea țării și a risipei și ne-a venit nota de plată”, arată acesta.
El a arătat că, în mod ideal, statul ar fi trebuit mai întâi să reducă cheltuielile și să corecteze nedreptățile, înainte de a recurge la măsuri suplimentare, dar neaplicarea pachetului de măsuri ar fi dus la incapacitate de plată, cu costuri mult mai mari pentru economie.
Bolojan a făcut referire și la criza economică anterioară, când TVA a fost majorat de la 21% la 24% și 25% din salarii au fost tăiate, subliniind că măsurile de atunci au fost mult mai dure.
”Ar fi fost bine să fim în situația în care prima dată să putem reduce cheltuieli ale statului, să venim să corectăm nedreptățile și apoi dacă într-adevăr nu e suficient asta și în mod cert nu ar fi fost să recurgem și la alte măsuri. Dar dacă nu am fi luat pachetul 1 de măsuri, am fi intrat într-o situație…incapacitatea de plată ar fi însemnat costuri mult mai mari.
Gândiți-vă ceea ce a însemnat în perioada în care am avut cealaltă criză economică, la ce măsuri a fost forțat Guvernul de atunci să ia. TVA a crescut nu la 21% ci la 24%, gândiți-vă că nu au fost tăiate doar niște sporuri, ci 25% din toate salariile. Măsurile au fost mult mai dure”, continuă Bolojan.
Schemă extinsă pentru persoanele vulnerabile
Pe componenta socială, Bolojan a precizat că schema de sprijin a fost extinsă doar pentru persoanele vulnerabile în zona electricității. Totodată, el a atras atenția că, în loc să dezvolte producția proprie de energie, statul a plătit miliarde de euro în subvenții, fără a implementa o strategie pe termen lung pentru menținerea unui preț cât mai redus al energiei.
”Pe componenta socială am extins schema de sprijin, limitat doar pentru persoanele vulnerabile, pe componenta de electricitate. Noi am plătit miliarde de euro subvenții în zona de electricitate în loc să lucrăm serios să ne creștem producția de electricitate în acești ani.
Neavând o strategie care s fie pe 10-15 ani în domeniul energie am cheltuit sume mari, care au fost subvenții directe, dar nu am creat sisteme care să asigure pe termen lung un preț al energiei cât mai mic”, spune acesta.
