Decizie fulger a lui Klaus Iohannis! A sesizat legea la CCR. Cum se va obține acest permis

Decizie de ultim moment luată de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a transmis Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra unei legi care îi vizează pe mii de români.

Mai exact, se pare că șeful statului a trimis, marţi, Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

În ceea ce privește prevederile, legea menționată anterior prevede că cel care solicită permis de vânătoare trebuie să fi efectuat şase luni de stagiatură sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris, iar vânătoarea se poate realiza şi cu păsări de pradă.

Care sunt nemulțumirile lui Iohannis

”La data de 8 octombrie 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Actul normativ, în forma transmisă la promulgare, modifică art. 28 lit. b) din Legea nr. 407/2006, în sensul reducerii termenului de stagiatură de la un an la 6 luni, pentru solicitantul care intenționează să dobândească permis de vânătoare permanent, sub îndrumarea organizației vânătorești care gestionează cel puțin un fond cinegetic și completează alin. (1) al art. 33 al aceluiași act normativ introducând un nou mijloc de practicare a vânătorii, și anume cu păsări de pradă.

Prin modul în care a fost adoptată însă, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 din Constituţie”, afirmă şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate, potrivit Administrației Prezidențiale.

”Curtea Constituțională a statuat că principiul bicameralismului izvorăște din art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție. În jurisprudența constituțională au fost stabilite două criterii esențiale (cumulative) pentru a se determina cazurile în care în procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Chiar dacă aplicarea acestui principiu nu poate deturna rolul de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate (Decizia nr. 1/2012), legiuitorul trebuie să țină cont de limitele impuse de principiul bicameralismului. În Decizia nr. 624/2016, Curtea Constituțională a arătat că în Camera decizională se pot aduce modificări și completări propunerii legislative, dar Camera decizională „nu poate însă modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator”.

Mai mult, prin Decizia nr. 190/2020, Curtea Constituțională a statuat că în analiza respectării acestui principiu „trebuie avute în vedere următoarele: «(a) scopul inițial al legii, în sensul de voință politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepție originară a actului normativ; (b) dacă există deosebiri majore, substanțiale, de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; (c) dacă există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului»”.

De asemenea, Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 472/2008, că: „Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului nostru bicameral. Așadar, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (…) și a competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală”, mai informează sursa citată.