Decizia DIICOT după anularea alegerilor. Anunțul procurorilor despre campania lui Călin Georgescu

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a deschis un dosar penal în urma analizării documentelor desecretizate prezentate recent în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ancheta vizează infracțiuni legate de securitatea cibernetică în contextul alegerilor prezidențiale din România, fiind investigate tentative de acces ilegal la sisteme informatice și de perturbare a acestora.

DIICOT a început investigațile

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat deschiderea unui dosar penal în urma analizării documentelor desecretizate prezentate săptămâna trecută în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Dosarul vizează suspiciuni legate de săvârșirea unor infracțiuni privind securitatea cibernetică în contextul procesului electoral pentru funcția de Președinte al României.

Procurorii investighează infracțiuni precum operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativa de perturbare a funcționării sistemelor informatice și tentativa de acces ilegal la un sistem informatic.

Ancheta se află, în acest moment, în faza „in rem”, ceea ce înseamnă că este concentrată pe fapte și nu implică încă persoane în calitate de suspecți.

„În urma analizei informațiilor rezultate din documentele (desecretizate) care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfășurarea procesului electoral pentru funcția de Președinte al României, procurorii DIICOT s-au sesizat cu privire la săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbarea funcționării sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic.

Cercetările sunt efectuate in rem, iar această etapă a procesului penal nu semnifică formularea unor acuzații împotriva unei/unor persoane, ci instituie cadrul procesual necesar strângerii probelor pentru stabilirea corectă și completă a stării de fapt care să permită adoptarea în cauză a unei soluții legale și temeinice”, se arată în comunicatul transmis de DIICOT.

Această investigație vine pe fondul dezbaterilor intense privind securitatea procesului electoral și potențialele amenințări cibernetice asociate acestuia. DIICOT subliniază că faza actuală este crucială pentru colectarea probelor necesare în vederea stabilirii adevărului și adoptării unor măsuri corespunzătoare, în conformitate cu legea.

Autoritățile nu au oferit detalii suplimentare despre conținutul documentelor desecretizate sau despre eventualele piste pe care le urmăresc în cadrul anchetei.

Investigațiile vin în contextul documentelor CSAT

Documentele desecretizate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), elaborate de Serviciul de Informații Externe (SIE), scot la iveală o strategie amplă și bine coordonată a Rusiei pentru influențarea proceselor electorale din România.

Potrivit acestor documente, Rusia ar fi utilizat inteligența artificială și alte tehnologii avansate pentru a crea și distribui rapid conținut targetat, adaptat specific diferitelor categorii de public. În spațiul online românesc, Moscova ar fi implementat o rețea extinsă de troli, formatori locali de opinie și vectori oficiali pentru a susține infrastructura sa de propagandă. Obiectivul acestei strategii a fost manipularea atitudinilor publicului, influențarea agendei publice și modelarea stării de spirit generale.

Strategia identificată de documentele SIE se bazează pe următoarele direcții principale:

• Propagandă și dezinformare: Crearea și promovarea de mesaje menite să divizeze societatea și să stârnească reacții emoționale puternice. Aceste mesaje sunt concepute pentru a amplifica tensiunile sociale și a polariza dezbaterea publică.
• Sprijinirea candidaților eurosceptici și a mișcărilor antisistem: Kremlinul ar fi încercat să promoveze figuri politice și partide ale căror viziuni se aliniază intereselor sale, vizând destabilizarea ordinii politice actuale și slăbirea coeziunii proeuropene.
• Subminarea încrederii în NATO și SUA: Rusia a amplificat narative care sugerează că statutul de membru NATO ar reprezenta o sursă de insecuritate pentru România. Totodată, a răspândit mesaje care contestă beneficiile parteneriatului strategic cu Statele Unite, cultivând o percepție negativă asupra influenței occidentale.
• Erodarea sprijinului pentru Ucraina: Moscova a urmărit să reducă susținerea politică și socială a României pentru Ucraina, încercând să fragmenteze sprijinul regional pentru Kiev în contextul conflictului cu Rusia.

Documentele sugerează că această strategie a fost aplicată cu un grad ridicat de sofisticare, utilizând atât tehnologii de ultimă generație, cât și instrumente tradiționale de influențare, pentru a maximiza impactul asupra opiniei publice și proceselor decizionale din România.