Transparency International România consideră că măsura CCR reprezintă un regres grav și disproporționat al regimului juridic de transparență și integritate aplicabil persoanelor cu funcții publice sau aflate în poziții vulnerabile la corupție.
Transparența publică, în pericol după hotărârea CCR
Conform Transparency International România, publicarea declarațiilor de avere este o garanție esențială a transparenței și un instrument indispensabil pentru ca societatea să poată verifica eventuale diferențe nejustificate în patrimoniul persoanelor publice pe durata exercitării mandatelor. Eliminarea completă a informațiilor privind veniturile membrilor de familie creează un gol major de transparență, care ar putea facilita disimularea averilor prin transferuri în numele altor persoane.
„Transparența veniturilor demnitarilor și a funcționarilor publici este un standard asumat de România în regimul constituțional al tratatelor internaționale și este parte integrantă a ordinii de drept constituționale.
Transparency International România își exprimă profunda îngrijorare și indignare față de regresul disproporționat al regimului juridic privind transparența averilor demnitarilor, funcționarilor publici și altor categorii de persoane din sectorul public aflate în poziții vulnerabile la corupție. Declararea și publicarea acestor averi reprezintă o garanție esențială a transparenței și un instrument prin care publicul poate verifica atent eventualele diferențe nejustificate apărute pe parcursul exercitării mandatelor.
Eliminarea completă din declarațiile de avere a informațiilor privind membrii familiei declarantului creează un gol de transparență și poate facilita transferul de bunuri și venituri în numele altor persoane, făcând mai dificilă detectarea disimulării averii. În același timp, eliminarea obligației de publicare limitează drastic posibilitatea societății civile, a jurnaliștilor și a publicului de a participa activ la monitorizarea integrității în administrație”, a transmis Transparency International România.
Organizația atrage atenția că această decizie limitează drastic capacitatea societății civile, a presei și a publicului de a monitoriza integritatea în administrația publică. În plus, riscul este accentuat de faptul că astfel se poate diminua eficiența controalelor instituțiilor competente, iar bunurile ilicite vor deveni mult mai greu de identificat.
Transparența veniturilor persoanelor care exercită puterea publică nu contravine dreptului la viață privată
Transparency International România reiterează că, potrivit cadrului constituțional și angajamentelor internaționale ale României, transparența veniturilor persoanelor care exercită puterea publică nu contravine dreptului la viață privată. Veniturile membrilor de familie care se află sub regim de rezidență fiscală în România pot fi declarate autorităților fără a încălca protecția vieții private, deoarece ele fac parte din patrimoniul comun în lipsa unei separări patrimoniale.
Organizația subliniază că declarațiile de avere, ca parte a regimului de drept public, se află în sfera proporționalității constituționale privind restrângerea exercițiului anumitor drepturi, atunci când vine vorba despre funcțiile publice. De asemenea, prelucrarea acestor date se face în conformitate cu Regulamentul European privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR), fără a afecta principiile fundamentale ale protecției vieții private.
„Transparency International România a militat activ încă din 2004 pentru un sistem robust de transparență a averilor, a contribuit la elaborarea mai multor inițiative legislative de transparentizare și care a derulat programe eficiente în colaborare cu autoritățile publice relevante în acest domeniu. În lumina expertizei noastre, susținem fără rezerve faptul principiul transparenței în declararea averilor nu intră în coliziune cu dreptul la viață privată. Mai precis:
Veniturile soțului, soției, partenerilor civili, precum și ale copiilor aflați în întreținere pot și trebuie să fie declarate către autoritățile publice astfel cum sunt declarate și veniturile fiscale ale oricăror persoane cu rezidență fiscală în România, fără a se afecta prin aceasta garanția constituțională a dreptului la viață privată.
Veniturile și patrimoniul persoanelor prevăzute de lege ca titulari ai declarației sunt în limita de proporționalitate a restrângerii exercițiului unor drepturi și se circumscriu regimului de drept public pe care Constituția îl permite în legislație pentru titularii funcțiilor publice.
Transparența declarațiilor este o condiție legitimă și proporțională privind exercițiul puterii publice și gestiunea deciziei și a resurselor publice. Prelucrarea declarațiilor de avere conform legislației în vigoare se realizează sub imperiul Regulamentului European privind prelucrarea datelor cu caracter personal”, a subliniat organizația.
Transparency International România formulează mai multe solicitări ferme către autorități
Pe baza unei vaste expertize și a jurisprudenței anterioare a CCR, Transparency International România formulează mai multe solicitări ferme către autorități:
- Curții Constituționale a României i se cere ca în motivarea deciziei să precizeze explicit că rațiunea hotărârii vizează doar protejarea publicării veniturilor soțului, soției sau persoanelor aflate în întreținere, doar în măsura în care acestea intră sub incidența unui regim de confidențialitate privată. În plus, trebuie menționat că această decizie nu exonerează titularul funcției publice de obligația de declarare a acestor venituri, în contextul în care ele reprezintă parte a patrimoniului comun;
- Ministerului Justiției i se solicită să elaboreze de urgență modificări legislative clare, în acord cu decizia CCR, și să le supună dezbaterii publice, astfel încât Guvernul, ca legiuitor delegat, să poată adopta aceste completări legislative în regim de urgență. Noile reglementări trebuie să mențină caracterul preventiv și descurajator al mecanismului declarațiilor de avere, precum și să crească eficiența instituțiilor de control.
Solicitările formulate de Transparency International România
Solicitările formulate de Transparency International România sunt următoarele:
„Față de aceste considerente care au în spate o extinsă bază teoretică, inclusiv jurisprudențe anterioare ale Curții Constituționale a României (CCR), formulăm următoarele solicitări ferme către autoritățile publice de la București, astfel încât efectele deciziei CCR să nu conducă la un regres de la principiile esențiale de integritate publică și transparență:
Solicităm Curții Constituționale a României ca în motivarea deciziei — parte integrantă a dispozitivului acesteia — să acorde deciziei sale valoare de decizie interpretativă, prin care să precizeze fără echivoc că rațiunile hotărârii vizează exclusiv protejarea, de la publicare, a veniturilor soțului, soției și ale persoanelor aflate în întreținere, în măsura în care acestea sunt supuse unui regim juridic de confidențialitate privată. Această clarificare este necesară pentru a putea asigura îndeplinirea obligațiilor civile cu privire la veniturile care se află sub regimul juridic al unei obligații private de confidențialitate, pentru a putea fie armonizată obligația de declarare cu alte obligații privind venituri generate de clauze încheiate de persoane civile care nu au calități publice. Raportat la testul de proporționalitate aplicat în vederea analizei art.6 alin. (1) lit. d) și art.12 alin. (6) din Legea nr.176/2010 aceasta să nu se refere la nedecalarea de către oficialul public a acestor venituri, dat fiind că face parte din patrimoniul devenit comun al soților (în măsura în care există separare de patrimonii atunci inclusiv obligația declarării nu mai incumbă). De asemenea solicităm ca prin decizia interpretativă considerentele de suport să reliefeze neconstituționalitatea obligației de publicare din art.6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6) din Legea nr.176/2010 doar sub aspectul soțului, soției, persoanelor aflate în întreținere și nu a declaranților oficial și funcționari ai statului.
Solicităm Ministerului Justiției să vină de îndată cu soluțiile normative de completare a legislației în lumina deciziilor CCR, pe care să o discute cu societatea și să o înainteze guvernului spre adoptare ca legiuitor delegat, dat fiind imperativul urgenței ca legislația în materia integrității publice să nu fie lacunară pe durata procedurilor parlamentare de corijare a legii. Astfel Guvernul trebuie să armonizeze și să modifice Legea nr. 176/2010 într-un mod care să asigure în continuare caracterul preventiv și de descurajare al mecanismului declarațiilor de avere și interese și să asigure adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenție și de creștere a eficienței controalelor efectuate de instituțiile abilitate”, arată Transparency International.
Integritatea în funcția publică este o condiție esențială pentru buna guvernare și încrederea cetățenilor în instituții
În încheiere, Transparency International România subliniază faptul că integritatea în funcția publică este o condiție esențială pentru buna guvernare și încrederea cetățenilor în instituții
„Reamintim că prin jurisprudența anterioară Curtea Constituțională a României a statuat în numeroase decizii cu privire la caracterul proporțional al unor obligații raportate la drepturile individuale atunci când vorbim de regimul juridic al ocupării unor funcții publice.
Transparency International România subliniază că integritatea în funcția publică este o condiție esențială pentru buna guvernare și încrederea cetățenilor în instituții. Reiterăm că scopul Legii nr. 176/2010 – acela de prevenire a corupției și asigurare a integrității în exercitarea funcțiilor publice – trebuie păstrat și consolidat. Orice modificare a cadrului legal trebuie să urmărească acest obiectiv, garantând în același timp respectarea drepturilor fundamentale.
Organizația noastră va continua să sprijine inițiativele care urmăresc consolidarea standardelor de integritate și va participa activ la consultările publice necesare pentru îmbunătățirea cadrului legal și instituțional. În acest sens în perioada imediat următoare vom propune autorităților de la București soluții eficiente care să asigure nediminuarea standardului de transparență și integritate, propuneri pe care le vom face de asemenea publice”, a conchis Transparency International Romania.
Decizia generează îngrijorări majore în rândul instituțiilor naționale și europene
Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR), prin care a fost declarat neconstituțional articolul ce prevedea obligativitatea includerii bunurilor și veniturilor soților și copiilor în declarațiile de avere și publicarea acestor declarații, generează îngrijorări majore în rândul instituțiilor naționale și europene. Această hotărâre, definitivă și obligatorie, afectează grav regimul de transparență și integritate publică și anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, responsabil de transparență și lupta împotriva corupției, a calificat decizia CCR drept regretabilă. Acesta atrage atenția asupra importanței accesului cetățenilor și presei la informații relevante despre averile demnitarilor, considerând acest acces o condiție fundamentală pentru menținerea încrederii în democrație. În acest context, el solicită Parlamentului României să acționeze rapid, analizând motivația CCR și adoptând măsuri urgente pentru a proteja principiile de transparență și integritate.
„În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de transparență și lupta împotriva corupției consider că decizia Curții Constituționale privind declarațiile de avere și de interese este regretabilă. Accesul cetățenilor și a presei la informații este esențial pentru încrederea în democrație. Parlamentul României trebuie să analizeze rapid motivația Curții Constituționale și să acționeze cu celeritate pentru a asigura toate principiile de transparență și integritate”, a scris Victor Negrescu pe Facebook.
Mesajul poate fi vizualizat aici.
ANI a emis la rândul său o reacție oficială
Agenția Națională de Integritate (ANI) a emis la rândul său o reacție oficială, subliniind că această decizie a Curții Constituționale riscă să anuleze toate progresele realizate de România în ultimii 20 de ani în lupta împotriva corupției.
ANI avertizează că lipsa accesului public la declarațiile de avere ale demnitarilor elimină un instrument esențial pentru responsabilizarea celor care dețin funcții publice și poate slăbi mecanismele de control instituțional.
Nicușor Dan se alătură celor care contestă decizia CCR, subliniind că transparența declarațiilor de avere este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, principiu care trebuie apărat ferm.
