În timp ce numărul investitorilor activi la bursă scade de la o lună la alta, clienţii fondurilor mutuale ajung la sute de mii. Ultimele statistici arată că mai există aproximativ 2.500 de jucători activi pe BVB. Iulian Panait, preşedintele companiei de consultanţă KTD Invest, spune că mulţi dintre investitorii care au mai efectuat plasamente în această perioadă de criză au preferat obligaţiunile sau fondurile mutuale, orientate, la rândul lor, mai ales către investiţii în obligaţiuni şi instrumente monetare, de la depozite la titluri de stat.
„De asemenea, mulţi dintre bancherii români cu care am stat de vorbă îmi spun că s-au vândut foarte bine aurul sau produsele structurate pe aur“, a declarat Panait, pentru Capital. Metalul preţios este indicat şi de către Ionel Blănculescu, preşedintele societăţii Consultanţă şi Investigaţii Financiare, care adaugă la lista investiţiilor active şi câteva valute. „Oamenii de afaceri au investit în aur – depozitat în ţară sau în exterior – şi în două monede: francul elveţian şi dolarul american“. Ei şi‑au dispersat, astfel, riscul deţinerii de valute şi lei spre cele trei domenii, alocând circa 30% pentru fiecare: aur, dolarul american şi francul elveţian.
Fostul şef al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare mai spune că moneda unică europeană este din ce în ce mai evitată, în timp ce investiţiile în imobiliare urmăresc numai chilipirurile. Cât priveşte investiţiile în aur, acestea sunt încă la început în România, însă va veni în curând şi timpul lor. „Veţi observa în perioada următoare o inflaţie de ATM-uri pentru aur, un fel de bancomate care vor vinde lingouri de aur, de diverse greutăţi, în care investitorii îşi vor investi banii“, este convingerea lui Blănculescu.
Între speculaţii şi investiţii în active
Poate face cineva profit, în mod constant şi consistent, pe timp de criză? „Nu cred că deţin o astfel de formulă, din păcate. Conjunctural însă, aş putea spune că speculatorii foarte activi pe pieţele de instrumente financiare derivate au avut o perioadă bună, pentru că oscilaţiile mari ale pieţelor le-au acordat posibilitatea unor eventuale câştiguri semnificative“, spune Panait. Totuşi, e greu să intuieşti direcţia pieţei într-o astfel de perioadă turbulentă. Drept urmare, consultantul este convins că lângă speculatorii care au câştigat mult sunt şi alţii, cu mult mai numeroşi, care au pierdut sume importante. „Dacă e vorba despre active şi despre investiţii, deci nu despre speculaţii, atunci putem spune că în criză investitorii se duc fie către siguranţă – respectiv obligaţiuni şi active monetare, metale preţioase, obiecte de artă –, fie către industrii cu potenţial mare de dezvoltare în această conjunctură particulară pe care o trăim: produse alimentare, energii alternative, tehnologii noi etc.“, punctează reprezentantul KTD Invest.
O metodă de „intrare“ în aceste industrii sunt preluările ostile, considerate de fostul şef al AVAB ca fiind cele mai profitabile active pe timp de criză. La nivel corporativ, se preiau companiile cu active valoroase, dar care „nu mai au aer să respire“ şi aflate, chiar dacă la nivel conjunctural, în situaţii dificile. În România însă, acest procedeu nu este foarte întâlnit şi diferă de metodele din Vest. La nivel de retail, persoane normale, cu credite şi obligaţii pe care nu şi le pot onora, cedează celor care stau la pândă active pe care într-o perioadă economică normală ar obţine preţuri mult mai mari. „De aici vor apărea şi îmbogăţiţii crizei, care ştiu să profite de oportunităţile oferite de aceasta. Să nu uităm activele atrăgătoare, toate cele denumite «de refugiu», care de regulă nu‑şi afectează valoarea pe timp de criză: aur sau diverse valute“, crede Blănculescu.
Siguranţă transformată în risc
Pe timp de criză, consultanţii de investiţii încearcă să tempereze pornirile de a plasa bani mulţi în instrumente cu risc. Panait spune că nu este vorba despre a ocoli complet anumite tipuri de plasamente, ci de a face o alocare mult mai defensivă între titluri cu risc şi titluri fără risc (depozite şi obligaţiuni de stat). Din păcate, instrumentele considerate, în mod tradiţional, neriscante – precum titlurile de stat – nu prea mai pot fi încadrate în această categorie. Cât despre afacerea proprie, Blănculescu este convins că, pe timp de criză, când finanţatorii clasici intră în hibernare, nu e bine să investești în creşterea afacerii, ci în consolidarea ei, în specializare şi restructurare.
Restricţiile pentru persoanele cu venituri medii sunt aproape intuitive, dar cu toate acestea se fac greşeli. „Nu investeşti în imobile, terenuri sau maşini, cu excepţia unor chilipiruri, care să-ţi asigure profituri ulterioare. Însă şi atunci trebuie să ai mare grijă, deoarece o investiţie care astăzi ţi se pare foarte avantajoasă, mâine poţi constata că va continua să se deprecieze, aşa că este necesară mare atenţie la identificarea pragului de jos, pentru a nu fi victimele aparenţelor foarte înşelătoare“, sfătuieşte Blănculescu.
Ce să faci cu banii?
Pentru cine are lichidităţi reduse în această perioadă, sfatul lui Iulian Panait este să le păstreze în condiţii de siguranţă şi să se abţină de la cheltuieli sau investiţii. „O minimă rezervă de lichidităţi este foarte bine venită în perioada curentă şi în lunile care urmează, de aceea nu cred că ea ar trebui riscată prin plasamente bursiere şi nici nu ar trebui imobilizată în investiţii pe termen lung“, spune consultantul. Pentru cei care au lichidităţi medii, recomandarea este să urmărească pieţele financiare şi, după ce criza datoriilor suverane, care traversează acum Europa, se va fi calmat, să înceapă să cumpere gradual şi în cantităţi mici acţiuni la companii din domenii defensive (utilităţi, produse alimentare, energie).
„După ce Europa va reveni la creştere economică, se poate investi în proporţie mai mare din capitalul disponibil şi se pot alege şi sectoare mai riscante (industrie auto, companii financiare, turism etc). Până atunci însă, cine are lichidităţi medii ar trebui să rămână prudent şi să investească doar gradual şi numai ponderi reduse din capitalul disponibil“, subliniază reprezentantul KTD Invest. Adeptul lichidităţilor disponibile pe timp de criză este şi omul de afaceri Ovidiu Tender, care investeşte în resurse minerale. „Eu sunt un om de afaceri care ţine să aibă cash. Dacă un om de afaceri nu are lichidităţi, nu este om de afaceri“, a declarat Tender pentru Capital.
O minimă rezervă de lichidităţi este foarte bine-venită în perioada curentă şi în lunile care urmează.
Iulian Panait, preşedintele companiei de consultanță KTD Invest
Veţi observa în perioada următoare o inflaţie de ATM-uri pentru aur, un fel de bancomate care vor vinde lingouri de aur.
Ionel Blănculescu, preşedintele societăţii Consultanţă şi Investigaţii Financiare
Panait spune că speculatorii români preferă produsele structurate având la bază indicele DAX, tranzacţionate la BVB, speculaţiile pe piaţa forex locală sau internaţională, contractele futures pe indicele Dow Jones listate la Sibex şi contractele futures pe acţiuni SIF5. Vorbim însă despre speculaţii de anvergură redusă sau cel mult medie, pentru că piaţa nu este foarte lichidă pe cele două instrumente din urmă.
Blănculescu vede două tipuri de investitori-jucători: cei care speculează valutele şi moneda naţională prin operaţiuni de arbitraj, la nivelul băncilor din România – ceea ce înseamnă că ei câştigă sau pierd foarte mult –, şi cei care se ocupă de preluări ostile, un domeniu extrem de dinamic, dar mai puţin cunoscut în România.
