Într-un articol publicat într-un ziar al PCC, președintele chinez Xi Jinping susține că țara „nu a fost niciodată ”mai aproape de finalizarea reînnoirii naționale”, dar recunoaște că rămân câteva provocări majore.
China se confruntă cu crize majore pe toate fronturile
Congresul Partidului Comunist Chinez (PCC), programat pe 16 octombrie, are loc pe fondul unor crize majore, pe toate fronturile, cu care se confruntă China. Pe plan intern, economia a încetinit dramatic, generând creșterea șomajului, în special în rândul tinerilor, și la tensiuni sociale. Pe plan extern, SUA își intensifică confruntarea agresivă cu China pe toate fronturile – diplomatic, economic și militar, potrivit Scmp.
Congresul PCC are loc și pe fondul amenințării izbucnirii unui război nuclear. Administrația Biden a intensificat, în mod imprudent, războiul SUA-NATO împotriva Rusiei, aducând lumea în pragul războiului nuclear și, prin unele acțiuni și comentarii, a escaladat tensiunile cu Beijing-ul din pricina Taiwanului. Mai mult, Xi va ține cont de calendarul politic al Americii. Ar putea considera că e mai puțin riscant să atace Taiwanul în mandatul lui Biden, decât să aștepte un președinte precum Mike Pompeo sau Ron DeSantis.
China este conștientă că Beijing-ul ar putea fi implicat în războiul susținut de America în Ucraina și că obiectivele războiului Washingtonului implică nu doar slăbirea și subordonarea Rusiei, ci și a Chinei. În ciuda presiunii internaționale intense, Beijingul nu a condamnat invazia rusă a Ucrainei.
Xi Jinping și Putin, pe aceeași lungime de undă
Singura deplasare internațională a lui Xi, de la izbucnirea pandemiei, a fost participarea, luna trecută, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, din Uzbekistan. S-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin, pe care l-a numit un „vechi prieten” și a declarat că țara sa va colabora cu Rusia „pentru a aduce stabilitate și energie pozitivă într-o lume zguduită de haos”. Iar Putin a recunoscut, indirect, temerile Beijingului cu privire la escaladarea războiului. „Apreciem foarte mult poziția echilibrată a prietenilor noștri chinezi când vine vorba de criza din Ucraina”, a spus liderul rus.
Măsurile punitive au contribuit la încetinirea dramatică a economiei chineze
În paralel, Administrația Biden, pe lângă faptul că a escaladat provocările militare ale SUA împotriva Chinei, în regiunea Indo-Pacific, a menținut sancțiunile comerciale și interdicțiile impuse Chinei de fosta administrație Trump. Pe fondul adâncirii instabilității financiare și economice globale, măsurile comerciale punitive au fost un factor care a contribuit la încetinirea dramatică a economiei chineze.
Xi este numit acum „nucleul” guvernului și al partidului
Cele mai recente prognoze ale Băncii Mondiale spuneau că economia chineză va crește cu doar 2,8% în 2022, cu mult sub ținta oficială a Chinei de 5,5%. Pe fondul creșterii datoriilor, economia chineză afectată de instabilitate financiară, în special în sectorul imobiliar, unde corporații, precum gigantul Evergrande, se confruntă cu falimentul.
Pe fondul escaladării tensiunilor, Xi și-a întărit consolidat puterea și a preluat supravegherea tuturor domeniilor politicii guvernamentale, mai ales economia, care în trecut era sub controlul premierului. Li Keqiang.
Xi este numit acum „nucleul” guvernului și al partidului. Această acumulare fără precedent a puterii personale l-a făcut deja pe Xi cel mai puternic și mai temut lider chinez, de la Mao Zedong încoace.
