De ce pasagerii de pe Aeroportul Otopeni nu pot să plece cu mașinile Bolt sau Uber direct de la ușa terminalului
Aeroportul Internațional Henri Coandă din București este tranzitat anual de milioane de pasageri, însă niciunul dintre aceștia nu are posibilitatea de a pleca din fața terminalului cu o mașină comandată printr-o aplicație de transport alternativ, din locurile special amenajate în fața ieșirilor.
Potrivit unui răspuns oferit publicației Gândul de către conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), această situație este cauzată de un articol de lege care permite accesul în acele zone doar taximetrelor.
Într-un demers jurnalistic, două dintre cele mai cunoscute platforme de transport alternativ au explicat pentru Gândul cât de importantă este această rută în volumul total de comenzi din București și au precizat dacă au inițiat demersuri pentru modificarea legislației care restricționează accesul la aeroport.
Opțiunile pasagerilor pentru a pleca de la aerogară
Pasagerii care aterizează pe Aeroportul Otopeni au la dispoziție mai multe opțiuni pentru a părăsi aerogara: pot pleca cu propria mașină parcată în incintă, pot fi preluați de către o altă persoană, pot utiliza autobuzele din fața terminalului sau pot alege un taxi din zonele special amenajate.
De asemenea, au posibilitatea de a merge cu trenul spre Gara de Nord, din stația situată la câteva zeci de metri de terminalul Sosiri. Cel mai apropiat punct din care un pasager poate fi preluat de o mașină comandată printr-o aplicație de transport alternativ se află în parcarea din fața stației de tren.
„Activitatea de transport alternativ este reglementată prin OUG nr. 49/2019, iar Compania Națională Aeroporturi București nu are competențe legale privind monitorizarea acestui tip de transport”, a precizat Gabriel Bulgaru, director general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), în răspunsul pentru Gândul.
Conform declarațiilor șefului Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), activitatea de transport alternativ în România este reglementată printr-un cadru legal distinct față de serviciile de taximetrie. Aceasta funcționează în baza Legii nr. 38/2003, care stabilește un regim juridic specific, inclusiv în ceea ce privește accesul și staționarea în zonele special desemnate din apropierea terminalelor aeroportuare.
Mai exact, articolul 24^1, aliniatul 4, stipulează că „în locurile de așteptare asigurate de administrația fiecărui aeroport din raza teritorială a municipiului București și a județului Ilfov au acces numai taxiurile care dețin autorizații emise de autoritățile de autorizare din aceste unități administrativ-teritoriale”.
Oficialul CNAB a subliniat că autovehiculele care efectuează transport alternativ pot accesa aeroportul în aceleași condiții ca și ceilalți utilizatori ai parcărilor Aeroportului Internațional Henri Coandă București, respectiv pe baza unui tichet de acces și cu plata tarifului de parcare la ieșirea din incintă.
„În anul 2021, CNAB a alocat șase locuri de parcare dedicate autovehiculelor de transport alternativ, în parcarea Sosiri, etajul 1, semnalizate astfel încât pasagerii să știe unde este punctul de întâlnirea cu șoferii. Menționăm că CNAB nu deține date referitoare la numărul curselor de transport alternativ care au preluat pasageri de la aeroport, întrucât comenzile se efectuează direct de către client, prin intermediul aplicațiilor mobile de pe propriile telefoane, fără implicarea sau notificarea prealabilă a aeroportului”, a explicat Gabriel Bulgaru.
Punctele de vedere ale Uber, Bolt și Blue
Gândul a solicitat punctul de vedere a trei dintre cele mai importante companii de ride-sharing – Uber, Bolt și Blue – privind demersurile întreprinse pentru schimbarea situației actuale, inclusiv posibile propuneri de modificare a legislației.
Reprezentanții Bolt au răspuns că, în contextul unei creșteri generale de 33,44% a numărului de curse către și dinspre aeroporturile din țară în prima jumătate a acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, încurajează autoritățile aeroportuare să ia în calcul o restructurare a serviciilor de mobilitate oferite și să fie deschise către noi parteneriate.
De altfel, susțin aceștia, și Consiliul Concurenței a recomandat ca serviciile de transport alternativ, precum Bolt, să beneficieze de aceleași drepturi ca și cele de taxi, o recomandare cu care compania se declară în mod clar în asentiment.
„Un parteneriat între Bolt și aeroporturile din țară ar însemna o aducere în prezent a pasagerului român, i-ar oferi condițiile pe care alți cetățeni europeni le au deja. Condiții precum reducerea aglomerației la orele de vârf de trafic aerian, dar și o experiență premium pentru pasageri, cu un timp de așteptare mai redus și o cursă în care nu trebuie să negocieze tariful”, a declarat Maria Niculescu-Aron, General Manager Bolt România, pentru Gândul.
Compania Bolt a precizat că, din 2016, de când a intrat pe piață, milioane de români și-au creat cont pe aplicația lor, serviciul de ride-hailing fiind apreciat pentru prețurile accesibile și transparente, calculate automat în aplicație.
Și reprezentanții Blue și-au exprimat dorința ca situația de la aeroporturi să se îmbunătățească.
„În prezent, șoferii din aplicații pot prelua pasageri doar din parcarea special desemnată, aflată la câteva minute de mers pe jos față de terminalul de sosiri. Din perspectiva noastră, acest lucru creează un dezavantaj față de taximetre și afectează confortul pasagerilor – mai ales în condiții meteo nefavorabile sau în cazul clienților cu bagaje voluminoase. Credem că accesul la zona de preluare directă ar trebui să țină cont de calitatea serviciului, siguranța oferită și cererea din partea pasagerilor, nu doar de forma de licențiere”, a explicat Leonard Pletea, Sales & Marketing Team Leader al Blue.
Potrivit acestuia, serviciul Blue va înregistra anul acesta peste 600.000 de călătorii în București, iar compania estimează că aproximativ 8-10% dintre acestea au ca punct de plecare sau destinație Aeroportul Otopeni.
„Este, așadar, un punct esențial în rețeaua noastră, mai ales pentru clienții care caută un transport fiabil, electric și cu un nivel ridicat de confort”, a adăugat el.
În schimb, oficialii Uber România au transmis că, în prezent, nu oferă declarații pe această temă, urmând să revină dacă situația evoluează. Uber a fost lansat în România în 2015, iar în ultimii zece ani șoferii au realizat milioane de curse în 26 de orașe, parcurgând peste un miliard de kilometri, conform datelor companiei.
