De ce nordul Germaniei merge pe un drum diferit
Sursă foto: pixabay
Matthias Wyssuwa a vorbit într-un articol realizat pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung despre evoluția din nordul Germaniei. Acesta subliniează faptul că totul merge pe un drum complet diferit, în contextul pandemiei de COVID.
Statele federale Schleswig-Holstein și Mecklenburg-Pomerania Occidentală nu participă la toate noile rezoluții privind combaterea coronavirusului. Într-un anumit fel, orașul Kiel (capitala statului federal Schleswig-Holstein) optează chiar pentru un traseu special la nivel național. Cum justifică decizia prim-ministrul Günther?
Înainte de conferința prim-miniștrilor, Daniel Günther, prim-ministrul statului federal Schleswig-Holstein, îi transmisese deja în mod clar cancelarului Angela Merkel că statul său nu va urma exemplul celorlalte. Așa s-a și întâmplat, iar atunci când politicianul CDU (Uniunea Creștin-Democrată) a apărut în fața presei din Kiel a raportat despre „calea specială Schleswig-Holstein” pe care a adoptat-o. Începând de luni, măsurile de combatere a răspândirii coronavirusului vor fi, într-o oarecare măsură, mai relaxate în nord-vest. Serviciilor de îngrijire corporală și cosmetică, cum ar fi saloanele de manichiură sau cele de masaj, li s-a permis redeschiderea, la fel și grădinilor zoologice și parcurilor pentru animale, arată Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Totodată, grădinile zoologice și parcurile pentru animale vor fi deschise în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și, asemenea capitalei acestui stat federal, Schwerin, Kiel a decis să nu mai respecte pentru mult timp restricții în ceea ce privește comerțul cu amănuntul. Statul Schleswig-Holstein este unic din alt punct de vedere.
Copiii nu sunt luați în calcul
În timp ce toate celelalte state înăspresc restricțiile de contact, însemnând că doar 5 persoane din două case diferite au voie să se întâlnească, iar în perioada de Crăciun maximum 10 persoane (în ambele cazuri neluând în calcul copiii), Schleswig-Holstein rămâne cu bine-cunoscuta regulă adoptată anterior în stat: într-un cadru public se pot întâlni până la 10 persoane din maximum două case diferite, iar în privat nu există limită. Prim-ministrul Daniel Günther a precizat că această practica va fi respectată și în timpul sărbătorilor.
Pentru Günther „calea Schleswig-Holstein” și-a dovedit rata de succes. La urma urmei, nu cu mult timp în urmă a decis la o altă conferință a prim-miniștrilor că nu va adopta anumite înăspriri, doar pentru a explica la scurt timp după aceea că situația a evoluat diferit. Acest fapt se petrecea în luna octombrie și era vorba despre închiderea restaurantelor. Partenerul de coaliție al FDP (Partidul Liber Democrat) nu a fost foarte entuziast, iar Günther a vorbit despre o decizie dificilă, știind că ar fi de puțin folos dacă restaurantele din Hamburg s-ar închide. În prezent, FDP a mulțumit prim-ministrului pentru aplicarea „diferențierii regionale”, cu toate acestea, restaurantele și hotelurile rămân în continuare închise și în Schleswig-Holstein.
Un motiv pentru impulsul acestei diferențieri regionale este numărul scăzut de infectări. În declarația sa de miercuri seara, Daniel Günther a făcut constant referire la acest aspect. Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Schleswig-Holstein sunt singurele state federale care se regăsesc încă sub valoarea incidenței de 50. În nord-vest valoarea este de 47,9, în nord-est 44,2, media germană fiind de 137,8. Nu poate fi explicat de ce valorile sunt atât de scăzute.
Faptul că ambele sunt zone slab populate ajută cu siguranță. În orice caz, în ciuda ușoarelor relaxări ale măsurilor, Günther s-a prezentat de obicei drept un susținător al unei linii stricte în lupta împotriva virusului, similar cu premierul Manuela Schwesig (SPD) din Schwerin. Daniel Günther se bazează pe măsuri standard care trebuie luate numai atunci când sunt atinse anumite valori ale incidenței.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.



